A pus covorul pe inima mea
Și cu-o bătaie îl scurura


Am ridicat-o, încet, tam-tam-ul
Inimii mele curăța geamul


Și respiram. La bursă, crahul
Din acțiune ștergea ștergea tot praful


Albul ștergea oul pe dinlăuntru
Și galbenul, purul, ștergea trecutul


Totul se învârtea. Atleții
Melancoliei albeau pereții


Și luna, luna
Era flacăra Lui


Lună, tu, întotdeaună !