agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-10-20 | [This text should be read in romana] |
Motto:
„Pe pământ tot ceea ce există are nevoie din când în când să plângă.” Nichita Stănescu Probabil Ursitoarele s-au lăsat impresionate de chipul său blond, angelic, sau de plânsul său, neistovit, prelungit și în somn, și au dorit să-l vindece de lacrimi pentru totdeauna căci i-au urat, pe rând, de bine. „Să nu mai plângă niciodată” a spus prima dintre ursitoare „și fiecare lacrimă a sa să se prefacă în poezie, să scrie, când îi vine a plânge, să scrie, da, să scrie!” „Tot ceea ce atinge să se prefacă în cuvânt” a spus și a doua ursitoare, mânată, desigur, doar de intenții bune. De atunci orice cuvânt, orice loc, orice sentiment, el l-a transformat în vers. Până și tăcerea părea la el poezie. „Îi doresc să viseze mereu” mai rosti ultima ursitoare și plecară… Iar el a rămas să plutească prin lume pe aripi de vis, recitând... Toți îl lăudau pentru frumusețea viselor, pentru originalitatea și ușurința compozițiilor. Toți îl invidiau. Doar el era nefericit, pentru că dorea, din când în când, să fie un om obișnuit, nu poetul de geniu care visa la fericire în zadar. Dar nu reușea niciodată să atingă condiția de simplu om. Visa doar. Visa! Și-și blestema blestemul de a transforma tot ceea ce atingea în poezie. „Ați văzut undeva poet fericit? Greșit!” a scris pe un ultim petec de hârtie înainte de a se împușca. „Așa i-a fost ursita” a mai spus cineva.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy