agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-10-23 | [This text should be read in romana] | Submited by Florin DeRoxas
La capătul zilei urc într-ale ploii vitralii
newtoninele culori primordiale, filtrate de trandafiri și de dalii în risipite petale... Apoi te chem. Prin aer cuvintele se-ating de alte glasuri în eter țâșnite, și sunetele scapără, se sting, totuși îți bat în geamuri, amețite. Ecou târziu al lunii e culoarea și frunza-i un ecou al sevei duse, călătorind în crengi, iar sărutarea e un ecou al sângelui pe buze... Trec păsări albe, ceru-ncercănând, noaptea e albă ca zăpada filei, și e firesc să fie astfel când fiece clipă-i un ecou al zilei. ...O clipă-i între ziua ce-a trecut și noaptea coborâtă-n jur, o clipă în care de pe-acuma, nevăzut, alt anotimp de flăcări se-nfiripă. Rotunde, noaptea, ziua, prin timp se-ngemănară. Sub clopotul luminii egale au premers, și între amândouă sclipește clipa rară ca numele-adoratei în miezul unui vers... Bălcești, 21 septemvrie .61
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy