Aștept in umbra zilelor trecute
Să vină ziua mea de mâine
Să văd ce-o să ofere viitorul
Furnicilor ce fug doar pe cărări ascunse.

Neinsemnați pornim la drum
Spre visul ce pare să-ncânte
Fărâma inimii ce a rămas la noi,
Din inima ce-a fost furată.

Incerc să pierd din timp
Să mă ascund de ce va fi odată.
Stau intoarsă spre trecut,
Dar viitorul nu mă lasă.

Fugim de ce ne este frică
Cu gând că nu o să scăpăm
Decât de ce nu face bine
Inimii ascunse, ce a rămas in noi.