Printre ruguri funerare
Printre cânturi funebre
Apar cu o majestate hieratică
Cu corpul meu suplu
Cu demnitatea mea regească
Sunt Claunul Alb
Sunt cel ce ia șuturi în fund
Sunt Neiubitul
Sunt Deschidado
În fața văduvelor albastre
Atât de fragile, gata să-și ia zborul
Pentru a se recăsători cu vatmanul tramvaiului 34
Îmi pun nasul roșu
ÃŽntr-o mare de lacrimi
Nasul meu pulsează
Ca o inimă stupid de îndrăgostită
Și aduce speranța