Clipele trec ca niste soldati in pas de parada,
pastrandu-si cadenta...
Ziua, batrana, va sfarsi cu capul pe esafod.


Dimineata devreme, eu piaptan lumina
sa curga in linii drepte spre pamant
Soarelui i-am cummparat Head & Shoulders
sa nu faca matreata si pasta de dinti
blend-a-med fresh mint sa aiba dintii albi
si respiratia mereu proaspata.

Pe scari de matase coboara spre cuiburi pasarile
obosite sa mai bata din aripi dupa concertele de noapte.

Hai lasa-ma sa calaresc doar eu melcii
ii spun ingerului meu.Sa fac inconjurul pamantului calare.
De la apus la rasarit, sa ma chemi doar inaintea marelui repaos.
As veni eu dar nu as vrea sa sosesc prea devreme sau prea tarziu.

In oglinda raului, soarele isi priveste narcicist dintii albi
si pletele de aur...
Vantul adie lin. In verde, in negru ,in alb se cern anotimpurile.
Maestru pictor gandul imi coloreaza visele.
Munti albi ascunsi in nori de ceata, campii inmiresmate,
paduri nesfarsite, fluturi si pasari
oameni si animale gonind neincetat

Clipele isi pastreaza cadenta.Ca niste soldati trec in pas de parada.
Zambete cad despletite pe chipuri, lacrimi curg pe obraji
si hohotul lumii de fiecare zi...
Se aud tobele...Ca de fiecare data ziua batrana va sfarsi cu capul pe esafod
Iar noaptea va sterge urmele...