Să dăm o voce lui "nu"
și să-l tăcem pe "da",
să murmurăm poetic
și profetic mereu
aceleași cuvinte

Să ne jucăm de-a poeții
unui trecut fără memorie,
unei note rătăcite în ea,
în joaca rimelor nepământești
pe țărmuri fără culoare…

Să ne jucăm, mâine nu va mai exista!