Precum dintr”u Vlaherne
Sfânt cer lumină lină
străluce peste timp din duhul acatist
îmi scriu răvașul minții
prin inima senină
cu slova cristalină
ofrande către Christ.

-poezia se prelucrează -

Mă iartă Doamne!
dă-mi Mâna Ta,
ajută-mă din Ierihon să trec
să mă frămânți cu tina vindecării
Luminii Tale Sfinte
să mă plec.

Mă iartă Doamne
de colbul de uitare
încorsetat păcat, clepsidricul meu trup
azi sufletul mi-l plâng
din foc și-nviforare
sunt precum demonii ce urlă prin văzduh.

Să ierți tu Doamne, secunde de nerugă
cer lacrimi, lacrimi,
lacrimi ca să plâng
să-mi fie duhul blând,
cădelnițând cu inima,
tămâia de iubire
pe nopți, zăpezile de gând.

Mă iartă Doamne
că îndrăznesc în Harul Tău, pe lut de vers
mă iartă Doamne a Ta mi-e rugăciunea
Si plânsul și întregul univers.

Din șipotul de ape, pământ cerând iertare,
primește-mă Tu Doamne,
cer ajutor toți Sfinții
cu semnul Sfintei Cruci și-al Maicii Tale
dar
să urc sus în Sion,
Ierusalimul minții
să-mi plec genunchi în rugă
cu inimă de jar.

Mă iartă Doamne,
de timp încătușat,
când am uitat de îngerul
prieten și străjer
am colindat voința prin temple dărâmate
la sfat cu îngerii cei negrii, al meu ger.

Mă iartă Doamne și vino
din cețuri, nouri de fior
Tu ai trecut de pragul cel de moarte
din Cruce ești pământ Tabor.
Mă iartă și mă mântuiește
sălășluiește și in mine Doamne,
din `naltul cerului Lumina,
cu aripile-nțelepciunii ajută-mă zbor.

Mă miluește Doamne,
cu bunătatea Ta
in Duhul Tău cel Sfânt
să ștergi de pe zapise de sicriu,
păcatele de plumb.
Ajută-mă să mă înving
cu rânduri ce mă ning.

„Mă iartă Doamne
de neveghere
de timp in vorbe fără har
de patima privirii mele
mă iartă Doamne iar.”

Zenitul vieții mele prin trâmbița Învierii
In rai cu Îngerii Luminii aș vrea să Te slăvesc
Năframa mea de apă, solie rugă, către ceruri
… pecetea mea …alb trandafir…să-mi fie sufletul
Ti-l dăruiesc!

Mă iartă!
Treime Sfântă, să-mi veghezi!



Arhanghel Mihail!
Arhanghel Mihail!
Arhanghel Mihail!
Pecetluiește-mă cu † , si Domnului cu sufletul de mir.