Mi-am făcut din viață joc,
Făr lumină sau noroc.
Clipele le-am destrămat,
Visele s-au sfărâmat.

Prinsă-n joc fost-am ca ieri,
Nunta unei primăveri,
Aninată printre ramuri,
Ciocârlie-n maci și lanuri.

Unde-i jocul? Ce sunt azi?
Hohot aspru printre brazi,
Aninat de cucuvele,
Cearcăne la două stele.

Am fost om și încă sânt,
Roi de fluturi, cântec frânt,
Și-o petală dintr-o stea,
Pe-un ocean de peruzea.

Dacă mâine voi mai fi?
Doar Eternul poate ști.
Iar de mâine nu mai sânt,
Pe-o baladă de pământ,
Voi fi plânsul lin al ierbii,
Când în noapte nuntesc cerbii.
Nu mă duc ci mă întorc,
Pe drum fără de noroc.
Doina sufletului caut,
ÃŽn acordul lin de flaut.
Clipa mea de veșnicie,
ÃŽntr-un vers de poezie.