camera cu dihotomii ca ploșnițele răsucind sângele băut în haină pace,în dulce război
cum de atâta viață se poate desprinde doar din umezeala pereților? ciorchinii insinuărilor devin mortale în mustul zilei
rege apăsat de coroana unei singure clipe, sulița sălbaticului o ascund:carne!carne!buhăit canibal timpul rătăcește în gând