Constantin Brâncuși în America,
toamna anului 1926, la vama din New York,
"Pasăre în văzduh", din 1926,
evaluată la… 60 de cenți,
considerată… "ustensilă de bucătărie",
în prezent la Muzeul de Artă din Seattle,
Muzeul de Artă Modernă din New York
cu… 11 sculpturi, printre care… două
"Pasăre în văzduh", din 1928 și din 1941,
Muzeul Regional de Artă din Los Angeles
cu… două "Pasăre în văzduh",
a doua din 1926 și prima din 1927,
Muzeul și Grădina de Sculptură Hirshhorn
din Washington cu "Muză dormind",
Muzeul de Artă din Philadelphia
cu "Torsul unui tânăr",
7 martie 1952, culturnici în număr de… 14,
printre care Mihail Sadoveanu și Geo Bogza,
au respins moștenirea… gratuită, constituită
din… 200 de lucrări și… atelierul din Paris,
făcută României de Constantin Brâncuși,
un… "reprezentant al burgheziei decadente"

În peregrinările mele prin Statele Unite ale Americii am simțit o singură prezență spirituală românească, Constantin Brâncuși, născut pe 19 februarie 1876, la Hobița, decedat pe 16 martie 1957, la Paris, plecat pe jos în Franța, unde și-a continuat studiile în arte frumoase și a ajuns celebru pe toate meridianele globului.
El a sosit pentru prima oară în Statele Unite ale Americii pe 12 martie 1914, cu ocazia deschiderii unei expoziții personale la Galeria "Photo Secession", din New York, unde a reușit să vândă lucrări în valoare de 10.000 de dolari, o sumă enormă în acele vremuri, echivalentă cu aproximativ 240.000 de dolari în zilele noastre. Atunci, lucrările de artă erau vămuite cu 40 de procente, așa că statul american i-a impus o taxă de 4.000 de dolari.
Ulterior, începând din 1922, legislația americană s-a schimbat și operele de artă au fost exceptate de taxe vamale. Dar, în toamna anului 1926, Edward Steichen a sosit la New York cu prima variantă a sculpturii "Pasăre în văzduh" (n.a. de-a lungul timpului au fost realizate 15 sculpturi "Pasăre în văzduh"), pe care o cumpărase de la Constantin Brâncuși. Atunci vameșii au considerat lucrarea drept "ustensilă de bucătărie" și au evaluat-o la… 60 de cenți, aplicând și taxa vamală de 40 de procente. Puțin mai înainte, Marcel Duchamp sosise tot la New York cu 20 de sculpturi ale lui Constantin Brâncuși, pentru a fi expuse la expoziții cu vânzare, organizate la New York și Chicago. La fel, vameșii au fost intrigați de o altă variantă a sculpturii "Pasăre în văzduh", pe care nu au considerat-o operă de artă și au vămuit-o. Nici celelalte lucrări nu au avut o soartă mai bună.
În consecință, pe 21 octombrie 1927 a început un proces la New York, în care Constantin Brâncuși a cerut anularea taxei vamale pentru operele sale, deoarece ele sunt opere de artă. Sculptorul român a fost susținut de numeroase personalități culturale, printre care expertul în artă Jacob Epstein, fotograful Edward Steichen, sculptorul Marcel Duchamp, poetul Ezra Pound și scriitorul Henri-Pierre Roché. În timpul procesului, "Pasăre în văzduh" a fost expusă ca probă, iar judecătorul a pus tuturor reclamanților prezenți (n.a. Constantin Brâncuși nu a asistat la proces) întrebarea: "Dacă ați fi văzut-o în pădure, v-ați fi gândit că este vorba de o pasăre?" Procesul a fost câștigat de Constantin Brâncuși, iar sculptura "Pasăre în văzduh", adusă de Edward Steichen în Statele Unite ale Americii, este expusă în prezent la Muzeul de Artă din Seattle.
Eu nu am avut ocazia să ajung la Seattle, dar, când am ajuns prima oară la New York, în aprile 1999, programul meu a inclus și vizitarea Muzeului de Artă Modernă, unde am văzut o sală destinată exclusiv lui Constantin Brâncuși, cu următoarele sculpturi: 1. "Pasărea măiastră", din marmură, din 1912; 2. "Mademoiselle Pogany", din bronz, din 1913 (n.a. după "Mademoiselle Pogany", din marmură, din 1912); 3. "Coloana infinitului", din lemn de stejar, din 1918; 4. "Noul născut", din bronz, din 1920 (n.a. după "Noul născut", din marmură, din 1915); 5. "Socrate", din lemn de stejar, din 1922; 6. "Cocoșul", din lemn de cireș, din 1924; 7. "Pasăre tânără", din bronz, din 1928; 8. "Pasăre în văzduh", din bronz, din 1928; 9. "Pește", din marmură, din 1930; 10. "Negresa blondă", din bronz, din 1933 (n.a. după "Negresa blondă", din marmură, din 1928); 11. "Pasăre în văzduh", din bronz, din 1941.
Tot așa, am admirat sculpturile "Muză dormind" (n.a. de-a lungul timpului au fost realizate șapte sculpturi "Muză dormind"), din bronz, din 1910, expusă la Muzeul și Grădina de Sculptură Hirshhorn din Washington, și "Torsul unui tânăr", din lemn de arțar, din 1917, expusă la Muzeul de Artă din Philadelphia.
Deosebit de interesant mi se pare faptul că în cartea "America ogarului cenuÈ™iu" (Editura Cartea Românească, 1977, autor Romulus Rusan), de 373 de pagini, în cele 12 rânduri dedicate lui Constantin BrâncuÈ™i, sunt menÈ›ionate doar opt lucrări expuse la Muzeului de Artă Modernă din New York, citez: "Cele opt lucrări («Pasărea măiastră», «Mademoiselle Pogany»", «Noul născut», «Socrate», «CocoÈ™ul», «Pasărea în spaÈ›iu», «PeÈ™tele», «Negresa albă») arată în ansamblu extraordinar de unitare (…)".
Rezultă că, din 1974 până în 1999, Muzeului de Artă Modernă din New York a mai cumpărat trei lucrări ale lui Constantin Brâncuși.
Lucrările lui Constantin BrâncuÈ™i, cu cetățenie franceză acordată tocmai pe 13 iunie 1952, s-au vândut È™i se vând cu sume de ordinul milioanelor de dolari. Semnificativ mi se pare apelul din luna mai 2016, al premierului Dacian Julien CioloÈ™, adresat românilor: "DaÈ›i un leu pentru «CuminÈ›enia pământului»!" Pentru cumpărarea de la proprietari a acestei sculpturi, cu scopul de a intra în patrimoniul statului, guvernul a alocat 5.000.000 de euro, restul până la 11.000.000 de euro rămânând să fie obÈ›inut prin donaÈ›ii de la populaÈ›ie.
Iată că acum trebuie să plătim, ceea ce în perioda dictaturii proletariatului, aliat cu țărănimea muncitoare ni s-a oferit gratis! Mai precis, pe 7 martie 1952, culturnici în număr de… 14, printre care Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, George Călinescu (n.a născut Gheorghe Vișan), Iorgu Iordan, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius (n.a. născut Dumitru Panait), au respins moștenirea… gratuită, constituită din… 200 de lucrări și… atelierul din Paris, făcută României de Constantin Brâncuși, deoarece el a fost considerat un… "reprezentant al burgheziei decadente".
Nimic nou sub soare! Cu rarele excepții, care nu fac decât să confirme regula, culturnicii dejisto-ceaușiști, pe de o parte, fețuitorii deșănțați ai comunismului, pe de altă parte, cu o mânie proletară caracteristică, au știut, știu și vor ști să rășluiască reprezentanți ai spiritualității românești pe criterii… că este burghez decadent… că este anticomunist… că este… că nu este…

Doru Ciucescu

* Din volumul în lucru "America panglicilor cenușii, un vis... românesc"