cel mai mult mă enervează că nu pot să-mi aduc aminte care a fost primul gînd mai important.

*

în clasa întîi am fost eroul satului. l-am prins pe barabulă furînd cărți de la căminul cultural. mi-au spus atunci că sunt un adevărat fiu de tovarăș mi-au dat o carte de colorat. o țin minte și-acu tan-gram pe prima pagină avea un cocoș pe care trebuia să-l colorez în ziua aia tata s-a îmbătat și a dormit în lăptărie. eu aveam buzele mov de la dude.

singurul lucru bun de la tata au fost schiurile. mi le-a făcut într-o iarnă din niște șipci eram tare mîndru chiar dacă nu erau schiuri adevărate. după vreo trei zile mi le-au furat a fost ziua în care am plîns pînă seara. l-am pus pe tata să se ia după urmele din zăpadă cînd s-a întors avea ochii sticloși mi-a spus că a mîncat țurțuri de gheață și că urmele s-au topit la soare. de atunci l-am urît fiecare tată trebuie să găsească schiurile înainte să apară soarele.

cel mai mult îmi plăcea să mă îngrop în grăunțe. le spuneam oamenilor că m-am născut fără corp pentru că așa am vrut oamenii mă credeau. asta voiam să fac pentru tot restul vieții. să stau de vorbă cu oamenii și să nu mă mișc.

dacă n-ar fi fost frate-miu probabil aș fi fost foarte singur.
mai era și arborele de lalea sub arborele de lalea m-am înecat cînd am pufăit primul chiștoc și tot sub el am văzut prima dată păsărica unei fete.

seara stăteam pe recamier memoram compuneri scrise de mama. cînd nu citeam bine mama lovea peste gură pentru o clipă se făcea întuneric apoi simțeam pe limbă ceva sărat și călduț. nu sîngeram mult n-aveam timp pentru asta mama n-a înțeles cînd se lovesc unii oameni sîngerează mai repede ca alții dar asta nu înseamnă că nu sunt rezistenți. pur și simplu au mai mult sînge și trebuie să-l elibereze.

*

ieri am dezmembrat recamierul m-am făcut mare mi-am zis. l-am dus la gunoi bucată cu bucată am păstrat o jumătate de saltea pe care am dormit. noaptea au venit țiganii și l-au luat. oamenii se hrănesc cu resturi de oameni ăsta e ciclul firesc. după ei a rămas o cange cu mîner roșu.

emilian silviu inocențiu egidiu edmond. ce nume ți-ar plăcea să-i dăm? nu e nimic bătut în cuie stăm doar și discutăm îmi place cînd îți frîngi buzele mă chemi în pat îmi spui că e prea dimineață pentru decizii importante. mai întîi așteptăm să fiarbă soarele bem bere neagră și ne pregătim unul de altul.

*

după ce am spart geamul de la sufragerie am fugit de-acasă. am mers pe jos pînă n-am mai știut pe unde să mă întorc unui șofer i s-a făcut milă și m-a luat cu basculanta. într-o gară mi-am cumpărat aventurile lui tom sawyer apoi am dormit în tren. nu mai știu cîte zile au trecut pînă m-a năpădit foamea. am pîndit o clipă cînd nu se uita nimeni și-am luat o felie de cozonac din coșul de gunoi. mi-au dat lacrimile mi-am adus aminte cum cerșeam cu frate-miu colivă în poarta bisericii. apoi am văzut munții am zis că mă întorc acasă îmi iau șosete uscate și mă fac vînător. era aproape 8 martie în gară erau tarabe cu o grămădă de ruși care vindeau mărțișoare. am furat un coșuleț cu flori făcut din săpun am ajuns acasă noaptea am dormit sub scara blocului se pornise viscolul. dimineața un vecin m-a auzit sforăind și m-a dus în casă.
din ziua aia am început să strîng toate perechile de șosete care îmi cădeau în mînă.

drace nu mai arăta cu degetul în magazin se rățoia mama. de atunci am început să mă trag de păr.

*

avem timp pentru toate. știi strîngem amintiri pentru vremea cînd n-o să mai avem ce trăi. uneori îți pierzi răbdarea și mă întrebi cînd vin acasă. pînă atunci ăsta e felul meu de a trăi cu tine.

uneori la unitatea militară 01137 batalionul transporturi nu ai nimic de făcut. atunci mintea o ia razna. îmi spun că cele mai frumoase jucării pentru fiul nostru sunt mîinile tatălui. poți face din ele avion submarin cawboy schiuri. întotdeauna vor fi acasă întotdeauna poți face ce vrei cu ele.