În mijlocul verii mă gândesc la sărbătorile de iarnă. În mijlocul verii îmi amintesc cum era atunci. Cu câtă fericire și bucurie în suflet așteptam să primesc cadourile. De fapt așteptam surpriza... Ce ciudat. Nu așteptam ceva anume ci așteptam surpriza. Cu câtă bucurie așteptam surpriza! A rămas decât amintirea sentimentului pe care începusem să îl uit odată cu trecerea timpului. Din senin, în mijlocul fericirii mele, am descoperit că ceva din ce simt se aseamănă cu ceva din trecut. Mult timp am stat și am încercat să îmi aduc aminte. Acum am descoperit... Fericirea asta veche, de copil în așteptarea surprizei, de copil în așteptarea cadourilor, o simt de zece ori mai puternică. E combinată cu o fericire nouă, cu fericirea de a iubi. Tu, Micuță răpitoare a sufletului meu, trezești tot ce a fost frumos în sufletul meu, tot ce a fost inocent, tot ce mă face fericit. Sunt un nebun copil fără griji, cu suflet sincer și pur, plin doar de iubirea ta care mă face să mă întreb toate întrebările universului.
Cu ochii deschiși privesc un cer plin de stele. Oricare două dintre ele sunt ochișorii tăi de copil. Oricare două dintre ele mă fac să visez la tine. Oricare două dintre ele mă fac fericit... Aștept cadoul meu de sărbatori, iubita mea.