Sâmbătă de noiembrie, 22, în care ne îndreptăm în direcția ieșirii vestice din oraș, trecem de Florești, Gilău și cotim spre Bedeciu, satul comunei Mănăstireni. Aerul se împrospătează, iar peisajele cu sate și văi troienite de zăpezi ne conduc într-o altă lume decât cea a aglomerației și a prafului urbei noastre.


Nu ajungem la cetatea Bedeciu ori la biserica ce datează din secolul XV „Înălțarea Domnului”, ci ne oprim acasă la Elvira Gavriș, doamna profesoară de limba română, care ne așteaptă cu brațele deschise și cu nelipsitele colindițe de Crăciun, cântate de un grup de fete tinere și femei, îmbrăcate în costum tradițional românesc, cu ie albă, cusută cu negru și catrințele negre. Preotul satului, Stelian Neag, ne binecuvântează și ne primește în camera doamnei Gavriș, care arată ca un adevărat muzeu al satului, cu pereții tapetați de ii, patul încărcat de perini de zestre, pereții cu ștergare, ulcele și covoare țesute de mână. Atunci, ne amintim de ce ne aflăm cu toții aici, în această casă în care va avea loc de acum înainte atelierul de creație al doamnei Gavriș, deschis pentru tinerele fete ale satului, doritoare să deprindă meștesugul cusutului. Și anume inaugurarea noii secții a Școlii de Artă „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, clasa de Þesut-Cusut din Bedeciu, județul Cluj, coordonată de Elvira Gavriș, cetățean de onoare al satului, onor datorat întregii activități didactice, precum și pentru devotamentul păstrării valorilor și a tradițiilor artei populare. Și nu în ultimul rând, Corneliu Bucur, directorul Muzeului „Astra” din Sibiu, i-a acordat artistei populare diploma de membru al Academiei Artelor Tradiționale, pentru broderie.

Costumul popular nu ne face de rușine

Despre costum, doamna Elena Gavriș ne povestește faptul că este modelul pe care ea îl știe de mulți ani, ca port ardelenesc și pe care îl va preda ca moștenire străbună, fetelor ce vor învăța de la dânsa meșteșugul cusutului. „De altfel, Bedeciu este cunoscut prin cele două meșteșuguri, cel al dulgheritului și cel al cusutului. Cât am fost studentă, m-am întreținut din cusut și din cusături. Primeam de acasă doar 100 de lei, bani de buzunar, ceea ce era foarte puțin. Apoi am învățat și fetele din cămin să facă ștergare. Iar acum doresc să las moștenire acestor fete meșteșugul”. Directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Cluj, Tiberiu Groza, a subliniat faptul că „pericolul vine odată cu intrarea în UE, atunci când există și pierderea identității românești. De aceea Centrele Creației Populare încearcă să păstreze viu tezaurul, cel pe care muzeele îl conservă. Este nevoie de o revitalizare a culturii naționale, iar noi am deschis școli de meșteșuguri, ateliere de creație și am creat numeroase ansambluri.” Evenimentul s-a petrecut în prezența primarului comunei Mănăstireni, Petre Coldea, Ioan Bota, consilier județean și fiu al satului Bedeciu, precum și profesor la Clubul Copiilor din Huedin, Vasile Corpodean, directorul Școlii Populare de Artă „Tudor Jarda”, Nicolae Pop, fost director al aceleiași instituții, Nicolae Ștei, fostul director al Liceului din Huedin, autorul monografiei satului Bedeciu, Mircea Bodea, președintele Asociației Meșterilor Populari Cluj și cursantele Nicoleta Gavriș, Laura Bota, Viorica Toșa, Viorica Totelecan, Onița Coldea și alții. Tiberiu Groza, emoționat, a afirmat faptul că din câte țări a umblat împreună cu ansamblurile a înțeles, și poate afirma cu tărie, faptul că „dacă vom merge cu costumul popular nu vom fi niciodată scuipați, loviți sau înjurați. Cultura noastră populară este respectată în străinătate!”, afirmație la care Elvira Gavriș a adăugat „pentru că arta rămâne ceva sfânt”.