agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-11-20 | [This text should be read in romana] |
Recurs impotriva proprietatii private
Taranii din Maramures nu-si pot lua inapoi padurile pentru ca procurorul general Tanase Joita i-a blocat la Curtea Suprema printr-un recurs in anulare 12.000 de lei pentru culesul unui chil de coacaze Seara coboara in drumul principal si tarancile plecate din zori sa stringa fructe de padure sau ciuperci. Coboara in sat intotdeauna dupa trecerea celor bivolite de culoarea lignitului, ca la semnul unui orologiu pe baza de mugete. Doua bivolite au ramas in curtea unei circiumi, de unde asteapta in zadar indemn spre casa. Femeile apar in grupuri de cite patru-cinci, sub baticuri, carind fiecare in spate cite un cos din nuiele impletite. De la departare, un grup de taranci pare un animal de povara cu patru greabane. Unele se opresc in fata unui punct de colectare a fructelor de padure, altele merg mai departe spre locul unde se colecteaza ciuperci. Intru in vorba cu una dintre ele, brate groase si bronzate, ochi albastri. Ileana Bozai o cheama. Coboara cu grija cosul de coacaze din spate. Ridic si eu cosul, asa, de sanchi, simt ca-mi crapa spatele, āacolo-s 35 de kile de coacaze!ā, imi spune zimbind cu intelegere, ca unui prost care vrea doar o poza opintindu-se. āLuam 12.000 de kil, daā e pacat ca nu tine munca asta decit vreo doua saptamini! La ciuperci luam 50.000 de lei Taranii din Desesti - Maramures, comuna cu 900 de fumuri, vreo doua sute de bivolite si sase puncte de colectare a fructelor de padure, lupta de trei ani cu statul roman pentru padurea lor. Batalia a ajuns pina la Curtea Suprema. De trei feluri sint padurile pe care satenii din Desesti le vor inapoi: padurile particulare, ale composesoratului (o forma de asociere asemanatoare obstilor din Moldova, formata, in cazul Desestiului, din 113 membri) si cele comunale. Pentru padurile particulare, taranii au reusit sa dobindeasca hotariri judecatoresti definitive, dar asteapta de trei luni sa fie pusi in posesie. Pentru padurea composesoriala si cea comunala, lupta continua. Curtea de Apel Cluj a dat in favoarea Primariei Desesti o hotarire definitiva si irevocabila, recunoscindu-i dreptul de proprietate asupra a 1.362,8 hectare de padure comunala. N-au apucat taranii sa se dezmeticeasca din ceea ce parea victoria lor impotriva Ocolului Silvic Mara, din cadrul Directiei Silvice Maramures, cind au aflat ca insusi procurorul general al Romaniei, Tanase Joita, a intervenit de partea Ocolului Silvic, printr-un recurs in anulare promovat la Curtea Suprema. 400 hectare de padure din cele peste 1.000 mostenite au dobindit taranii din Desesti prin Legea 18/1991. Dupa aparitia Legii 1/2000, cunoscuta si sub numele de Legea Lupu, care permitea reconstituirea dreptului de proprietate asupra padurilor pina la limita de 10 hectare de fiecare mostenitor, Consiliul Local al comunei Desesti a validat peste 800 de hectare ca revenind taranilor, dupa extrasele de fond funciar. Comisia judeteana de reconstituire a dreptului de proprietate de pe linga Prefectura din Baia Mare a validat doar 7 hectare din cele 800 propuse de Primaria Desesti spre retrocedare. Hotarirea comisiei judetene a stirnit minia taranilor. In luna iunie a anului trecut, ei s-au adunat cam la vreo trei sute de suflete in fata primariei. Si au hotarit sa dea in judecata comisia judeteana. Din cei 252 de tarani care au apelat la justitie, Tribunalul Maramures a dat dreptate la 110, pentru alte patru sute de hectare. Restul inca se judeca. Dintre taranii care si-au vazut padurile inapoi pe hirtia semnata de judecator, vreo patru au intrat in biroul primarului Ioan Pop chiar in timp ce acesta incerca sa ne desluseasca incurcatele carari ale luptei lor cu statul. Cu o multumire inca necoapta, taranii priveau in jos, la sentinta care tremura o data cu miinile lor, si il intrebau pe primar acelasi lucru: āAmu, cind o sa vie sa ne luam padurea pe de-a dreptul!?ā. Primarul nu poate sa-i puna in posesie pina cind Ocolul Silvic Mara nu preda amplasamentele. Pop a depus la ocol cererea de predare a amplasamentelor din 14 mai 2003, dar de atunci ānu s-o miscat nimica!ā. Aurel Filip, directorul general al Directiei Silvice Maramures, ne-a declarat ca punerile in posesie sint intirziate de lipsa de personal, dar ca āpina la sfirsitul lunii septembrie toti care si-au recapatat padurile vor fi pusi in posesieā. Statul trage de timp... Pentru a-si redobindi padurea composesoriala, 113 urmasi ai composesorilor care au stapinit-o pina la nationalizare s-au constituit in Asociatia Composesoriala āSacatura si Salajā, dupa numele locului unde se afla padurea. Printr-o sentinta emisa in februarie anul acesta, Judecatoria Sighetul Marmatiei a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 215,31 hectare. Nici pina azi composesorii nu au fost pusi in posesie. Directia Silvica Maramures motiveaza ca padurea asociatiei se suprapune cu padurea comunala. āAsteptam decizia Curtii Supreme, pina atunci nu comentez nimic!ā, ne-a raspuns Aurel Filip, directorul general al Directiei Silvice. Primarul Pop sustine insa ca asta-i o piedica falsa, āinca o incercare de a amina dreptatea, ca sa taie in continuare statul din padurile oamenilor; pot sa ne dea teren in imediata apropiere a padurii comunale, in echivalentā. Tanase Joita calca-n picioare sentinta definitiva si irevocabila Ca rasplata pentru cei 76 de barbati jertfiti pe cimpurile de lupta in primul razboi mondial, la reforma agrara din 1921 comunele Desesti, Cracesti (actualul sat Mara) si Harnicesti - au primit din partea statului o suprafata de padure. Cele trei localitati fac acum parte din comuna Desesti, al carui primar Ioan Pop ne-a relatat pe scurt drumul prin instante in cautarea padurii comunale: āCele trei comune fusesera improprietarite cu peste 4.000 de hectare, dar numai pentru 1.362,8 am reusit sa stringem de la āArhiveā inscrisuri doveditoare, citeva procese-verbale din 1922 si doua harti din 1939. Ne judecam din 2000, dupa aparitia Legii Lupu; comisia judeteana de reconstituire a dreptului de proprietate ne-a validat 1.362,8 hectare de padure, dar Ocolul Silvic Mara a spus ca avem dreptul la mai putin, ne-a dat in judecata, iar Judecatoria Sighet ne-a atribuit doar 44 de hectare. Am facut apel la Tribunalul Maramures, care ne-a repartizat suprafata validata de comisia judeteana. Directia Silvica a facut recurs la Curtea de Apel Cluj. Curtea a confirmat hotarirea tribunalului, printr-o sentinta definitiva si irevocabila. Apoi Judecatoria Sighet a emis o hotarire de executare a deciziilor Tribunalului si a Curtii de Apel. Hotarirea de executare, adica punerea in posesie a Consiliului Local Desesti pe cele 1.362,8 hectare de padure nu s-a aplicat, intrucit Directia Silvica Maramures a cerut Parchetului General sa promoveze recurs in anulare la Curtea Suprema de Justitie, procedura initiata de procurorul general Tanase Joita. In motivatia recursului se spune ca Primaria Desesti nu poate stapini padurea intrucit in extrasele de fond funciar din cele 1.362,8 hectare nu erau intabulate pe numele comunelor ce compun azi Desestiul decit 44 de hectare. Restul ramasesera intabulate pe numele statului. Avocatul Vasile Lupu, aparatorul Primariei Desesti, ne-a declarat: āInstantele care s-au pronuntat au observat ca intabularea partiala nu infirma dreptul de proprietate, probat prin inscrisurile vremii, ci doar anuleaza posibilitatea unei tranzactii cu partea de teren ramasa neintabulata. Daca inscrisurile primariei nu sint luate in seama, atunci sa vina Directia Silvica cu un inscris cu forta probanta mai puternica, prin care sa demonstreze cum statul a dobindit proprietatea asupra acelei suprafete!ā. Un blocaj de doi ani, in defavoarea taranilor Un mare semn de intrebare privitor la increderea statului in propriile argumente este si cautiunea stabilita de Curtea Suprema la cererea de suspendare a executarii din partea Parchetului General: un milion de lei. Atit ar pierde Directia Silvica, daca instanta suprema nu i-ar da dreptate. Un milion de lei, pentru un proces pe a carui durata - doi ani - taranii n-au voie sa taie si sa vinda nici macar un ciot din cele 1.362,8 hectare de padure. Potrivit avocatului Vasile Lupu, cautiunea in disputa asupra unui bun de valoarea celui aflat in discutie ānu are cum sa coboare sub un miliard de leiā. In Consiliul Local, batalia pentru Ocolul Silvic privat Convins ca justitia va confirma, pina la urma, proprietatea comunei asupra celor 1.362,8 hectare de padure, primarul Pop a cerut parerea satenilor in doua adunari publice privitor la viitoarea forma de administrare a padurii: āOamenii au fost de acord sa facem o brigada silvica privata, in care sa administram padurile comunei, ale composesoratului si cele particulare, pentru a cheltui mai putin cu salariile padurarilorā. Pentru crearea unei brigazi silvice private, care sa se ocupe de padurile comunale, este insa nevoie de acceptul Consiliului Local. In iunie 2002, primarul a reusit sa treaca prin consiliu o hotarire de infiintare a brigazii silvice private. Trei luni mai tirziu, in absenta primarului si sub imboldul a trei padurari consilieri, Gheorghe Tupita (PSD), Gheorghe C.Tupita (PPR) si Ioan Bohotici (PSD), Consiliul Local a dat o alta hotarire prin care decidea sa predea Ocolului Silvic Mara, adica statului, spre administrare, padurile comunale. āComuna n-are bani sa platim salariile pentru angajatii brigazii silvice privateā, spune Bohotici, care participa, de la o vreme, ca intreprinzator, la licitatiile de masa lemnoasa organizate de Ocolul Silvic Mara... |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy