La 50 de zile după Paști, poporul român serbeaza, timp de trei zile sau o saptamâna, Rusaliile.

Cine sunt Rusalcele?


Rusaliile sunt o straveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, “Sărbătoarea Trandafirilor” era o zi închinată cultului morților, în care pentru sufletele celor dispăruți se aduceau ofrande: alimente și trandafiri pentru a le îmblânzi.
La români, Rosalia s-a transformat, suferind influențe ale cultului solar și ale miturilor autohtone, iar cele noua zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi daimonice tinere,frumoase, capricioase și răzbunătoare.
Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice a căror existență se petrece în văzduh si in padure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere și fiicele lui Rusalim Împarat.Similar Ielelor, cu care uneori sint confundate, una dintre calitatile lor principale este dansul deosebit de frumos. Danseaza în aer sau pe pamânt, noaptea, așezate în cerc, dar daca sunt zărite de un muritor sau dacă, din greșeala cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnavește foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, "luat de Rusalii".

Ele umblă în cete formate din spirite făra soț (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se miște sau să le vorbească.Pe unde jocă, pământul rămâne ars și bătătorit, iarba se înegrește sau încetează să mai crească.

Zâne rele

Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântană; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluțesc. Diferite forme de reumatism și maladii neuro-psihice se numesc “luat de Rusalii” sau “ologit de Rusalii”. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din carti la mânastire, intrând în Hora Călușului, sau sărind peste bolovanul pe care Călușarii îl pun pe pămant.
După ce părăsesc mormintele în Joia Mare și petrec Paștele cu cei vii, Rusaliile refuză întoarcearea în lăcașurile lor.
Pentru a le determina să plece, li se împart pomeni abundente la Moșii de Vară. La marile lor praznice, (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, prima zi din postul lui Sf.Petru), când aceste spirite ale morților deveneau extrem de periculoase, oamenii purtatu usturoi sau pelin la brâu sau intrau în hora Călușului în ziua de Rusalii.
Remediul magic-ritual impotriva bolilor provocate de rusalce, erau in sudul tarii și în Moldova,Calușarii. Tot Călușarii erau cei care le determinau să plece din lumea celor vii.

Călușul- ritual de exorcizare

Călușarii sunt o confrerie magică în care anume indivizi sunt inițiați după un ritual foarte sever pentru a dobândi puterile necesare cerute de tradiție.
Mulți cercetători au atribuit calușarilor origine pur romană, cu mențiunea că unii au pus această origine pe seama Salilor sau a Colisalilor romani. Alții, plecând mai ales de la prezența femeilor în jocul calușarilor, le-au considerat originea tot romana, dar în legatură cu ,, jocul romanilor intocmit de Romulus spre rapirea Sabinelor '', cum considera Hediale Radulescu, de pilda . Apoi Theodor Sperantia crede în (,,Miorita si Calușarii") că ,, obiceiul acesta noi il avem de la daci , dar el trebuie căutat mult mai adanc în timp, la egipteni".
Ovidiu Birlea vede in Jocul Calusarilor ,, contopite doua reprezentari principale: una legata de venerarea Ielelor , si a doua ,legata de cultul CABALIN , respectiv de ,, cultul totemic al calului ". H.B. Oprisan admite si ,,descendenta romana " a Calusarilor la care adauga ,,unele infeuente dacice".
Mircea Eliade vede in jocul Calusarilor un ritual de initiere a tinerilor, la geto – daci.

Ceata de călușari

Formata din 9-11 membrii, organizata ierarhic, ceata este condusa de un vataf (staret) caruia toti ii sunt supusi. Un alt personaj important al cetei este "mutul": mascat, in timpul dansurilor Calusarilor, el ii penalizeaza pe cei care gresesc si executa tot felul de gesturi comice, adesea obscene. Mutul nu danseaza.
In perioada Rusaliilor, Calusarii poarta un costum specific, au zurgalai la picioare, iar in mina tin o bata. Ceata are un steag impodobit cu fire de usturoi si pelin.
Posesori ai unui repertoriu coreic bogat, ce consta din dansuri rituale foarte complicate si spectaculoase, Calusarii vindeca dansind.
Pe linga calitătile sale curative, despre dansul Calușarilor se crede că are efecte fertilizatoare manifestate asupra pamintului și femeilor. Astfel, dansurile calușăresti au acelasi efect cu al bețiilor rituale de la Anul Nou (Revelionul, Ingropatul Craciunului, Iordanitul Femeilor). Jocul Călușarilor poartă cu sine funcții și semnificatii diferite ca vechime si semnificatie:
- desfătarea zeului cabalin substituit de o masca purtata de Mut, de o efigie (Steagul Calusului), un totem (Ciocnitul Calușului) în care apar excese, urme ale unor practici orgiastice;
- transferul magic al fertilitații divine prin vrajirea, in timpul jocului, a bolovanului de sare, dat apoi vitelor pentru prasire și inmulțire, și a blidului cu semințe pentru însămânțarea și rodnicia ogoarelor;
- grabirea casătoriei fetelor și fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor, la incheierea jocului, în hora calușarilor și prin atingerea phalusului purtat de Mut;
- vindecarea persoanelor "luate din Rusalii", "luate din Caluș" etc. prin transferul magic al sufletului sanatos de la oala de lut spartă cu bațul de Mut sau Vataf, de la puiul de gaina sacrificat violent sau de la calușarul supus unei morti rituale, numita Doborarea calusarilor, la omul bolnav;
- jucatul copiilor purtați in brate in hora Calușului sau saritul lor, intinsi pe pamant, de catre calușari pentru alungarea bolilor, in special a "frigurilor";
- alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin amenințarea lor cu diferite arme preistorice (bețe, săbii din lemn, arcuri cu sageți), prin scenele razboinice (Razboiul), prin plantele vrajite (pelin, usturoi), prin impetuozitatea dansurilor calușăresti care imită, uneori, mersul la trap sau in galop al cailor, prin formule indescifrabile și zgomote produse de zurgălai și clopoței.

La incheierea perioadei sacre a Rusaliilor, Calușarii revin la locul în care depuseseră juramântul, despodobesc steagul și îl îngroapă într-un loc secret. Apoi ceata se rasfiră. Toți se întâlnesc în sat,se salută ca dupa o absență indelungată și reintră în existența cotidiană.