Cititorii www.agonia.ro sunt invitati sa participe la o dubla lansare de carte: volumul de proza "Puntea iubirii", al autorului Remus Cretan, si volumul de poezie “Sabat”, al autoarei diasporene care semneaza cu pseudonimul Romanita. Volumele sunt publicate de editura Eikon, Cluj-Napoca.

Evenimentul se va desfasura joi, 7 Octombrie 2004 in incinta Universitatii “Stefan cel Mare” din Suceava, incepand cu ora 16, si se inscrie in planul de organizare al Festivalului National de Poezie “Nicolae Labis”, editia XXXVI, Suceava.

Ambii autori isi lanseaza primul lor volum de debut. Invitatii vor primi in dar cate un volum, cu semnatura autorului.


Criticul Victor Cublesan face urmatoarele remarci asupra volumului domnului Cretan Remus, in chiar prefata acestuia: “Puntea iubirii ar fi putut fi un poem despre iubire. Si intr-un anumit sens si este. Pe de alta parte, autorul impune textului o structura de eseu, delimitat in parti si capitole care se succed si se explica precum intr-un demers stiintific. Remus Cretan nu scrie despre iubire ca despre un eveniment subiectiv, ci prefera sa o propuna ca obiect de studiu, analizandu-i etapele si componentele, neparticularizand-o, ci incercand sa o extraga din experienta personala inspre un orizont general de semnificatie. Desigur, ‘cobaiul’ acestui experiment e insusi naratorul, al carui discurs la persoana intai singular orienteaza intreaga constructie aidoma unei spirale care, plecand din punctul initial, al redusei experiente a individului, isi descopera in miscarea tot mai larga noi orizonturi si noi puncte de inflexiune, de potentiala deschidere. Volumul e compartimentat in trei mari parti: Etapele iubirii pamantene, Calea iubirii intru credinta, Ce ramane e speranta, fiecare descompus in capitole care isi gasesc subiectul in elementele componente ale ‘iubirii’: ideea iubirii, prima iubire, suflete pereche, sarutul etc. in norme teologice, ci ramane ancorat pe un teritoriu preponderent laic, in care religiosul se prezinta doar ca o dimensiune spre care se tinde, nu una in care se inregimenteaza.
La nivelul scriiturii, …autorul nu agreează experientele literare moderne, refuza sa se inregimenteze în avangarda moderna a prozei romanesti sub aspect stilistic. Modelul sau pare a fi cel al generatiei ’70, care i se si potriveste structural mult mai bine decat colegii de generatie. Imagisticul la care face apel este o mixtura ciudata de elemente foarte folosite, aproape uzate, si perspective noi. Cum constructia capitolelor este în general una rotund axata în jurul unei imagini cheie, Remus Cretan reuseste pe alocuri cateva pagini memorabile, in timp ce alteori se multumeste cu simple elemente picturale…Puntea iubirii este prin excelenta un volum anticomercial, un volum care nu mizeaza pe placerea sau facilitatea lecturii, ci apeleaza la voluptatea lecturii, la patrunderea lenta si nu intotdeauna facila a miezului simbolic de catre lector. Este un text pretentios, un text care nu isi cauta un anume tip de cititor, ci si-l delimitează riguros. Dar siguranta condeiului de care Remus Cretan da dovada reuseste in cele din urma sa convinga si sa propuna un mod alternativ de a face proza intr-o creatie cu parfum deosebit.”


Privitor la volumul de poezie al Romanitei, spicuim din Prefata realizata de dl Remus Cretan : “Sunt imprejuriri in istorie care interzic individului orice mod de manifestare a libertatii, iar comunismul a fost forma cea mai oripilanta de constrangere a libertatii omului. Impresionata de evenimentele, de curajul de care au dat dovada tinerii manifestanti, Romanita a fost urmarita in ultimul deceniu de obligatia morala sau poate transmisa din alte dimensiuni de a publica o carte in cinstea acelor eroi nationali care au adus Romania pe calea democratiei.
Sabat este o carte care dovedeste ca poezia poate actiona nelimitat, in orice teren, iar pentru autoarea ei criteriul « drumurilor inchise » nu are temei de sustinere. Poeziile sunt atacate din alte unghiuri, autoarea vine spre ele pe alte cai de acces, cu toate ca ele rasfrang aceeasi preocupare pentru divin.
Cartea de fata nu a fost « scrisa » in adevaratul sens al cuvantului. Ea a crescut asemenea unui copil. S-a dezvoltat avand ca pantec matern ideile biblice, realitate intarita de insusi titlul volumului.”