agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 8396 .



În jurul emisiunii „ Double Je spécial Iași”
article [ Culture ]
1: Francofonia și România

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [NMP ]

2004-11-23  | [This text should be read in romana]    | 



Cu emisiunea „ Double Je”, Bernard Pivot a preferat să se îndrepte spre trăire și reportaj. „Double Je” se vrea un adevărat omagiu tuturor celor care, adoptând limba și cultura franceză, au făcut alegerea de a cultiva o dublă viață, participând astfel la răspândirea suplementară a acestora. Portrete și parcursuri ale acestor femei și bărbați care, din motive fericite sau nefericite, au adăugat, într-o zi, limba și cultura franceză limbii și culturii lor de origine.
La întâlnirea a două culturi, „Double Je” descoperă bogăția celor care se destăinuie lui Bernard Pivot.


Francofonia și România

Ce semnificație are francofonia?

„Francofonia este acest umanism integral care se țese în jurul Pamântului: această simbioză de energii adormite a tuturor continentelor, a tuturor raselor care se trezesc la contactul căldurii lor complementare.”
- Léopold Sédar Senghor - Revista Esprit, noiembrie 1962-

„Francofonia nu este un proiect terminat, ci un combat cultural permanent. O cultură este înainte de toate o voință... cultura nu se moștenește, ci se cucerește. Ceea ce trebuie să ne unească este obiectul acestei cuceriri.”
- André Malraux-

Aceste două definiții mi se par a întruchipa esența însăși a termenului „francofonie”: umanism cultural și mișcare înainte.
În 1960, personalități ca Hamani Diori, Habib Bourguiba și Léopold Sédar Senghor propun o regrupare a țărilor nou independente, doritoare să continue relații bazate pe afinități culturale și lingvistice cu Franța. La ora actuală, francofonia numără 500 de milioane de persoane pe cele 5 continente, regrupate în sânul unei asociații- OIF- și dotate de un actor televizual: TV5.
Organizația Internațională a Francofoniei este o instituție fondată pe partajul unei limbi și a unor valori comune. Astăzi, această asociație numără în rândurile sale 51 de State și guvernamente, și alte 5 cu statut de observatori. Printre aceste 56 de State figurează și România, din decembrie 1993.
(Lista Statelor și guvernamentelor membre)

De manieră generală, Statele și guvernamentele membre ale Francofoniei trebuie să satisfacă anumite condiții minimale, cum ar fi : oficializarea limbii franceze în țările lor SAU statutul limbii franceze ca limbă în învățământ ( ca prima sau a doua limbă modernă) SAU utilizarea acesteia în comunicările internaționale, când limba națională a Statului respectiv nu este recunoscută ca limbă de largă circulație în domeniul contactelor internaționale.

Fostele țări din Europa de Est și Francofonia

Adeziunea Albaniei, Bulgariei, Macedoniei, Moldovei și a României pare a ridica unele probleme... în măsura în care nu percepem numai mizele... lingvistice.
Aceste State sunt situate în Vechea Europă de Est și erau sub „protecția” ex-URSS-ului. În ceea ce le privește, a face parte din „clubul internațional” al Francofoniei este o manieră de a se elibera de vechii lor aliați și o ocazie de a-și găsi alții, mai acomodanți.
Aceste țări speră, astfel, că intrarea în rândurile Francofoniei le va ajuta să pregătescă integrarea lor în Uniunea Europeeană. În așteptare, ele mizează pe schimburile economice și culturale cu Franța și cu alte țări francofone influente. Pentru OIF, intrarea acestor țări în rândurile sale, reprezintă o manieră de a lărgi influența francofonă, țesând legături politice care nu vor întârzia să se materializeze pe planul învățământului limbii franceze în univerități și licee ( sau colegii). Cât timp alte țări vor continua să se asocieze Francofoniei, influența americană va fi mai puțin importantă în întreaga lume.
( Sursă: http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/francophonie/francophonie.htm)

România

România constituie, cu Republica Moldova, încă o țară de limbă latină în sânul Francofoniei. Începând cu al treilea an de școală primară, elevii pot alege ca primă limbă modernă de studiat între: franceză, engleză, germană, rusă, spaniolă, italiană și japoneză. Studiul unei a doua limbi moderne începe în clasa a 5-a, ciclul secundar.
Pentru anul școlar 1996-1997, în ciclul primar, aproximativ 609 877 elevi au studiat limba franceză și alți 293 589, limba engleză; în ciclul secundar, numărul de elevi care au studiat limba franceză ca primă limbă modernă a fost de 692 325, iar pentru opțiunea franceză - a doua limbă modernă numărul acestora a fost de 217 882. Comparativ, limba engleză, ca primă limbă modernă, a fost studiată de către 907 780 de elevi și alți 991 896 de elevi au ales opțiunea engleză - a doua limbă modernă.
Învățământul este dispensat, oficial, în limba română, pe toată perioada școlarității( maternelă, primară, secundară, licee și universități). În plus, legislația română prevede învățarea intensivă a unei limbi de circulație internațională.
Pentru anul școlar 1996-1997, liceele și colegiile cu secțiuni bilingve franceze erau în număr de 60 ( 5200 elevi).
( Sursă: http://www.tlfq.ulaval.ca/axl/francophonie/francophonie_pays_del%27Est.htm)

Republica Moldova

În ceea ce privește Republica Moldova, limba moldavă ( româna - în România) este limba oficială. România și Republica Moldova sunt singurele țări din „vechiul bloc de Est” care au ca limbă oficială o limbă de origine latină. În ciuda expansiunii limbii engleze, puterile politice moldave au rămas foarte atașate tradiției francofone și susțin toate inițiativele care tind a menține limba franceză pe primul rang al limbilor străine de studiat în Republica Moldova.
La ora actuală, limba franceză este predată în școli de către aproximativ 2000 de profesori. Un număr de 400 000 de elevi beneficiază de aceste cursuri, fie 72% din numărul total de elevi din 1125 instituții de învățământ secundar. În aceste instituții de învățământ, limba franceză este studiată ca limbă străină, la un ritm de 2-3 ore pe săptămână. Există de asemenea și școli specializate în predarea limbii franceze ( în număr de 113) unde aceasta este predată la un ritm de 4-5 ore pe săptămână. În șapte universități, Statul formează în fiecare an 700 - 800 de studenți numai în această limbă. În plus, emisiuni cu caracter educativ sunt difuzate în limba franceză, la Postul de Radio Național (Dis-moi tout) și la Televiziune (Bienvenue en France).

Va urma ...





.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!