Biography Marcel Romanescu
Marcel Romanescu, fiul lui N. P. Romanescu, fost primar al Craiovei, născut la 11 octombrie 1897, la Liège, în Belgia. Urmează clasele primare la Paris È™i Craiova, liceul la Craiova, Turnu Severin, IaÈ™i È™i Mănăstirea-Dealului. ÃŽn 1920, obÈ›ine licenÈ›a în drept È™i filozofie, cu orientare spre funcÈ›iile publice È™i serviciul diplomatic, în care debutează ca ataÈ™at de legaÈ›ie pe lângă Vatican (1920-1921). La Roma va conduce È™i foaia de propagandă România (1921). Ulterior, ocupă diferite posturi în diplomaÈ›ie (VarÈ™ovia, Haga, Madrid, Cairo, Belgrad, Copenhaga, etc.), secretar, în 1924 al comisiei româno-ungare, însărcinată cu aplicarea tratatului de la Trianon. Stil de existență asemănător lui Duiliu Zamfirescu, diplomat È™i scriitor. ÃŽn 1926, conduce la Craiova revista Flamura. Colaborator la numeroase reviste literare din È›ară, se consacră în ultima perioadă a vieÈ›ii sale studiilor de istorie, publicate anterior, sub rubrici variate, È™i în Arhivele Olteniei.
A decedat la Craiova în 1958
OPERE (poezii):
Izvoare limpezi, sonete și poeme, Craiova, Ramuri, 1923;
Cântarea cântărilor, Buc., Socec, 1925;
Cuiburi în soare, Buc., Flamura, 1926;
Hermanosa din Corint, Buc., Cartea Românească, 1927;
Grădina lui Teocrit, idile antice, Buc., Cartea românească, 1928.
COLABORÃRI:
Capitala (1913-1914); Flacăra (1915-1916, 1921-1922); Ramrui (1919); Luceafărul (1919); Sburătorul (1919-1920); Adevărul literar și artistic (1925); Mișcarea literară (1925); Flamura (1926); Universul literar (1926) etc.
|