agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-19 | [This text should be read in romana] |
Incepand cu anii ā70, reprezentarea femeilor in viata politica sāa schimbat considerabil in Europa. In foarte multe tari, cresterea numarului de femei in partidele politice a fost precedat de schimbari in interiorul partidelor politice. Datorita acestei atitudini in ceea ce priveste diversitatea politica, sāa ajuns la dezbateri asupra noilor modaliatti de a defini democratia. Desi unii pot considera ca ei nu sunt oarecum atinsi de influenta partidelor politice, as vrea sa le atrag atentia ca acestea (partidele politice) sunt cruciale pentru schimbarea echilibrului intres sexe.
Faptul ca partidele politice au un cuvant greu de spus in ceea ce priveste echilibrul dintre sexe, poate fi observat in tarile care au utilizat legile referitoare la cotele electorale pentru a determina schimbarea obligatorie in reprezentarea partidelor alese. Am putea sa afirmam ca realitatea nivelului de discrimnare pe baza apartenentei sexuale dintrāo tara, poate fi observata la nivelul clasei politice ale respectivei tari. Cu cat numarul femeilor (si al locurilor destinate sau accesibile lor) este mai restrans in viata politica, cu atat exista sansa ca aceasta proportionalitate scazuta sa se regaseasca in majoritatea numarului de pozitii de conducere. Aceasta nu face decat sa oglindeasca faptul ca in acel sistem (in acea tara) exista un nivel inalt de discriminare pe baza apartenentei sexuale. De aici, problema se poate rasfrange (si in cele mai multe cazuri se intampla) asupra drepturilor care sunt limitate sau chiar incalcate. De asemenea am putea vorbi despre partidele politice nu numai ca o oglinda a societatii (in ceea ce priveste respectarea sau nerespectarea drepturilor in aceeasi masura indiferent de apartenenta la un gen sau altul), ci si ca o forta motrice in acest sens. Prin aceasta putem intelege ca daca in sanul clasei politice este promovata o āpoliticaā a sanselor egale, o politica a nondiscriminarii indiferent de criterii (inclusiv cea dezbatutade in aceasta lucrare, a sanselor egale intre fiintele umane indiferent de apartenenta la genul feminin sau masculin), atunci vom putea observa o rasfrangere a acestei āpoliticiā si in societate. Prin impunerea unor legi care sa indemne la respectarea sanselor egale, prin aplicarea si respectarea lor chiar in sanul clasei politice, societatea va incepe sa adopte o schimbare prin aplicarea si respectarea acestor drepturi, acestor sanse egale. Dar, daca aplicarea acestor drepturi nu se respecta la nivelul partidelor politice (care, sa nu uitam, au un acces mare la massāmedia) atunci nici societatea nu le va adopta. Totusi, in plan european, desi din ce in ce mai multe partide sustin ca numarul membrilor este echilibrat din punct de vedere al sexelor, functiile superioare din cadrul partidelor rareori reflecta acest echilibru. Femeile raman intrāadevar vitale in mobilizarea eforturilor de ajutorare si de realizare a campaniilor, dar rareori detin functii de varf in partid, in spatele cortinei. De fapt, pe plan mondial, mai putin de 11% dintre conducatorii de partide sunt femei. De fapt ce gasim special la partidele politice din punct de vedere al contextului? Ei bine, in primul rand ideologia. Pana la urma, contextul unui partid politic ramane āpoliticā. Problema echilibrului intre sexe trebuie corelata cu platforma ideologica a partidului. Partidele care urmaresc solidaritatea colectiva necesita argumente corelate cu demonstrarea modalitatii in care echilibrul intre sexe este asociat justitiei colective. Nu mai putin important, revine rolul femeilor. Activitatea in partidele politice necesita o investitie substantiala de timp. Un obstacol clasic pentru femei a fost combinatia intre rolul traditional al echilibrului intre sexe intrāo gospodarie si orele de intalnire dupa ziua normala de lucru. Un alt tip de blocaj este cel asociat cu insasi istoria partidelor. Sa nu uitam ca multe partide sāau nascut in urma framantarilor sociale care au avut loc in contexte de tip masculin. Astfel, femeile (care nu aveau voie sa voteze), au jucat un rol istoric mai redus. Acest fapt nu a facut decat sa le garanteze femeilor un loc in randul din spate, scena politica fiind ocupata de barbati. Totusi ramane o dilema a solutionarii acestei segregatii din punct de vedere al sexelor. Care este optiunea cea mai buna pentru a rezolva problema imparitatii politice din punct de vedere al sexelor? De fapt, cum arata paritatea in cazul nostru? Sa luam exemplu Portugalia! Politicienii din toate partidele politice din Portugalia au ocupat locurile din parlament 50% cu barbati si 50% cu femei pentru a oferi un exemplu plin de forta (dar si fotogenic) asupra felului cum poate arata echilibru intre sexe. Ca urmare a parlamentului paritatii, notiunea de āparitate democraticaā a intrat in vocabularul liderilor politici de opinie din Portugalia. Parlamentul paritatii ofera un exemplu inteligent de utilizare a activitatii intre partide prin pinerea sub o presiune pozitiva a partidelor pentru a recunoaste proprii candidati femei ca parlamentari potentiali. Constitutia portugheza angajeaza statul in asigurarea egalitatii intre sexe prin intermediul actiunii. Totusi cum se poate reflecta aceasta paritate si in societate? In viata de zi cu zi a oamenilor āde randā? Este oare o optine sa se imparta toate posturile, toate locurile de munca in 2 pentru a le distribui in egala masura atat barbatilor cat si femeilor? Sau sa se distribuie anumite domenii exclusiv barbatilor iar anumite domenii exclusiv femeilor pentru ca in final sa se ajunga tot la o distribuire in egala masura? Cred ca mai degraba este nevoie de implementarea unei legislatii care sa permita o permeabilitate universala (nonselectiva) a tuturor domeniilor de activitate. Astfel, indiferent de sex, orice individ sa poata avea acces la domeniul de interes, selectarea facanduāse pe baza aptitudinilor si a competentei, iar nu pe baza unor considerente de natura discriminatorie. Practic, este nevoie de o abordare integratoare, care sa reuseasca sa integreze clase care pana acum erau discriminate, este nevoie de o strtegie care sa duca la educarea societatii in acest sens, de o legislatie care sa sustina efortul de integrare si care sa penalizeze abaterile de la prevederile respective. Am incercat sa ma ocup de acest domeniu (al paritatii sexuale in randul clasei politice), deoarece cred, cum am spus un pic mai sus, ca intreaga clasa politica poate fi nu numai o oglinda a societatii in acest sens, ci si o forta motrice care poate pune in miscare o noua atitudine fata de grupurile care pana acum au fost (si poate mai sunt si in prezent) victime ale discriminarii. In incheiere, as dori sa explic faptul ca in aceasta lucrare am incercat sa ma ocup de problema discriminarii pe fondul apartenentei la un sex sau altul. Acesta este motivul pentru care nu am pomenit de alte forme ale discriminarii. In speranta ca nu am facut eu insumi o discriminare, imi inchei aici abordarea acestei probleme. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy