agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2495 .



テ始demn la regトピirea de... noi!
essay [ ]
(15)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Dafinul ]

2011-11-18  | [This text should be read in romana]    | 



Habar nu aveam cト existト, hai sト-i spunem, un muzeu al holocaustului ネ冓 la noi テョn Romania, chiar テョn Bucureネ冲i, pテ「nト nu am trecut テョntテ「mplトフor pe lテ「ngト el. Ceva mai tテ「rziu aveam sト aflu ネ冓 de existenネ嫗 celuilalt de la ネ亙mleul Silvaniei. テ士pins de fireasca curiozitate m-am grトッit sト-l vizitez deoarece aflasem cテ「te ceva despre presiunile ce se fトツuserト, aproape imediat dupト decembrie 窶89, asupra guvernanネ嬖lor noネ冲ri pentru ca statul romテ「n sト-ネ冓 asume vina de pトビtaネ la holocaust. Eram oarecum la curent ネ冓 cu dezbaterea legatト de holocaust, cu suspiciunea cト unii dintre exponenネ嬖i evreimii mondiale ネ冓-ar fi urmトビit nu ネ冲iu ce interese, cト s-ar fi テョncercat sト se obネ嬖nト nu ネ冲iu ce ghiネ册ft prin valorizarea martirajului coreligionarilor europeni, victime ale celui de-al doilea rトホboi mondial.
Sufletul meu, ca al oricトビui bun creネ冲in ce テョネ冓 cトネトブzeネ冲e viaネ嫗 dupト vorbele ネ冓 faptele テ始vトκ崙フorului (Iisus evreul), a lトツrimat pentru nevinovaネ嬖i jertfiネ嬖 テョn nebuneasca asta confruntare, devenitト istorie, dintre noi oamenii pe considerente entice, ideologice, rasiale, religioase, economice ori alimentate de setea de supremaネ嬖e ネ冓 dominaネ嬖e regionalト sau planetara disimulatト テョn ceeace numim interes politic ori geopolitic. Ca unul care am ネ冓 ceva habar de istorie citeam inscripネ嬖ile ネ冓 mト gテ「ndeam cト, din pトツate, nici mトツar テョn cadrul unor astfel de acte commemorative, reparatorii ネ冓 educative pentru memoria umanitaネ嬖i nu reuネ冓m sト ne debarasトノ de patimi ネ冓 sト ne depトκ冓m partizanatul. Deネ冓 trトナam un moment trist am simネ嬖t o ネ冓 mai mare apトピare, constatテ「nd cト autorii, ctitorii acestui memorial operau cu standarde diferite cテ「nd mトピurau aceeaネ冓 vinト. De pildト era scris, foarte vizibil ネ冓 la loc central, cト statul roman e 窶徨esponsabil窶 de moartea a circa 280.000 de evrei ネ冓 aproximativ 11.ooo de ネ嬖gani expulzaネ嬖 テョn Transnistria. テ始 schimb cテ「nd este vorba de ce s-a テョntテ「mplat sub ocupaネ嬖a hortistト テョn nord-vestul ネ崙ビii, statul maghiar nu e deloc 窶徨esponsabil窶; el doar a deportat 135.000 de evrei テョn Polonia care au fost uciネ冓 de germani. Pare o chestiune de interpretare, dar cercetatト, テョntr-o zi, dupト テョncト neネ冲iute normative juridice, amintita formulare, cine テョネ冓 poate imagina ce consecinネ嫺 ar putea avea! Plecテ「nd de la aceastト neliniネ冲e au テョnceput sト dea nトプalト テョn mintea mea tot felul de alte テョntrebトビi. Mト gテ「ndeam cト, fiind vreme de rトホboi cテ「nd oamenii se テョmpuネ冂ト unii pe alネ嬖i, chiar toate victimele meticulos 窶彿nventariate窶 or fi fost nevinovate ネ冓 numai statul romテ「n trebuie fトツut responsabil? Nu cumva テョn aceastト cifrト a morネ嬖lor or fi incluネ冓, din greネ兮lト, ネ冓 cei plecaネ嬖 din Transnistria テョmbrトツaネ嬖 テョn uniforma Armatei Roネ冓i ori テョnregimentaネ嬖 テョn Partidul Comunist din Romania, mulネ嬖 dintre ei aducテ「ndu-ne apoi comunismul pe tancurile sovietice? Nu cumva acolo printre nevinovaネ嬖 sunt incluネ冓 ネ冓 cei care ne-au decapitat conducerea statului, ne-au exterminat elita naネ嬖onalト ネ冓 ne-au devalizat cultura de marile ei valori, ne-au rescris istoria, ne-au spoliat economia drept despトトubire de rトホboi ネ冓 ne-au inventat regiunea autonomト maghearト? Dar cei care au aruncat テョn aer Comandamentul Militar Romテ「n la Odessa, ucigテ「nd 80 de テョnalネ嬖 ofiネ嫺ri, nu ar fi consideraネ嬖 oare astトホi teroriネ冲i? ネ亙 cum reacネ嬖oneazト, de pildト, soldaネ嬖i americani faネ崙 de cei care テョi atacト pe ei sau obiectivele apトビate テョn Irak ori Afganistan? De ce nu s-o fi scris mトツar テョntr-un colネ嬖ネ冩r undeva, cu litere mici, cテ「ネ嬖 evrei o fi salvat Mareネ兮lul cand a permis refugiaネ嬖lor polonezi sト treacト prin Romテ「nia ori dupト fiecare intervenネ嬖e la el a rabinului ネ册f din capitalト?
Lucrurile rトノテ「n cam la fel de cテ「nd e lumea, テョnvingトフorul judecト テョnvinsul cu argumentele sale ネ冓, ne place ori nu ne place, Romテ「nia, cu toatト revoluネ嬖a ei anticomunistト, e tratatト ca stat テョnvins テョn cadrul ordinii instaurate dupト rトホboiul rece. Te poネ嬖 considera テョndreptトκ嬖t sト te テョntrebi dacト テョntre hulita legislaネ嬖e antisemitト a statului romテ「n (excluderea funcネ嬖onarilor evrei din serviciul public; intrzicerea cトピトフoriilor mixte; naネ嬖onalizarea bunurilor funciare evreieネ冲i) ネ冓 comportamentul aceleiaネ冓 populaネ嬖i, concetトκ嫺ni ai noネ冲ri, テョn Basarabia faネ崙 de autoritトκ嬖 ネ冓 de vecinii lor romテ「ni nu este o legトフurト de cauzalitate. Pentru exemplificare poate cト ar merita reamintit ce au fトツut americanii cu etnicii japonezi, cetトκ嫺ni ai lor, dupト Pearl Harbour (i-au internat テョn lagトビe). Mト gテ「ndeam cテ「t de nedrept se scrie istoria. Dupト rトホboi milioane de etnici germani au fost expulzaネ嬖 din Polonia ネ冓 Cehoslovacia ori transmutaネ嬖 din diverse regiuni, alte milioane au murit テョn Germania テョnfometatト ネ冓 テョn lagトビele aliaネ嬖lor dar despre aceネ冲ia nici nu se prea scrie, dar sト li se mai facト ネ冓 comemorトビi.
Cine va ridica vreodatト, mトツar la Bucureネ冲i dacト nu la Moscova, un memorial al holocaustului romテ「nilor din Basarabia ネ冓 Bucovina? Cui i-a pトピat cト dupト lichidarea 窶徨evoluネ嬖ei lui Kolarov", prin テョnトッuネ冓rea de cトフre statul romテ「n a rebeliunii de la Tatar Bunar, intenネ嬖ile ネ冓 tentativele sovieticilor de ネ冲ergere de pe hartト a Romテ「niei Mari au devenit politicト de stat ? Noile proiecte ale serviciilor secrete sovietice au excelat prin realism, abandonテ「ndu-se "strategia loviturii capitale" テョn favoarea unor soluネ嬖i parネ嬖ale, progresive caracteristice "strategiei paネ冓lor mトビunネ嬖". Primul dintre aceネ冲ia l-a reprezentat Basarabia ネ冓 a avut ca etape: echiparea cu elemente subversive ネ冓 "amenajarea" ei テョn vederea unei "tranziネ嬖i"; テョnceputul destatalizトビii regatului romテ「n prin desprinderea din trupul ネ崙ビii a unor teritorii, concomitent cu テョncurajarea diversiunii ネ冓 terorismului intern テョn vederea erodトビii autoritトκ嬖i ネ冓 destabilizトビii situaネ嬖ei sociale ネ冓 a pトツii etnice; deromテ「nizarea pテ「nト la conferirea unei alte identitトκ嬖 provinciilor ocupate; construirea cadrului "imposibilei reテョntoarceri" la patria mamト etc. Performanネ嫺le acestei politici sunt extrem de precis mトピurabile ネ冓 ele pot fi sintetizate sub denumirea - holocaustul romテ「nilor basarabeni. Acesta depトκ册ネ冲e nivelul unei simple politici revizioniste, fiind mai degrabト expresia unui autentic revanネ冓sm. Prin amploarea ネ冓 vastitatea sa, respectiva operaネ嬖une se plaseazト dincolo de dimensiunea geograficト localト, テョmbrトツテ「nd conotaネ嬖e continentalト. Este vorba de o acネ嬖une programaticト, continuト ネ冓 perseverentト de "テョnghiネ嬖re" a promontoriului latin テョn marea slavト. テ始 acest sens s-au perfecネ嬖onat nu numai mijloacele ネ冓 tehnicile utilizate, ci テョnsトκ冓 argumentaネ嬖a ideologicト, scopul ネ冓 obiectivele imperialismului ネ嫗rist fiind preluate integral. テ始 urma ultimatumului din iunie 1940, ce marcheazト テョnceputul efectiv al rトホboiului ruso-romテ「n, Rusia Sovieticト a trecut la transformarea Basarabiei テョn primul laborator de experimentare a deznaネ嬖onalizトビii ネ冓 rusificトビii forネ嫗te ネ冓 de proiectare a modelului viitoarelor "democraネ嬖i populare", prin care imperiul va ajunge la cea mai mare extensie a sa ネ冓 テョネ冓 va menネ嬖ne ocupaネ嬖a, timp de o jumトフate de veac, asupra unei importante pトビネ嬖 a Europei.
Renunネ崚「nd la ideea de a mai face din Basarabia perla occidentalト a URSS, un fel de vitrinト a sovietismului, conducerea de la Kremlin a dispus ネ冲ergerea de pe hartト a acestui bastion oriental al romテ「nismului. S-a trecut la o politicト de rusificare metodicト, cu mult mai distructivト decテ「t cea practicatト pe vremea ネ嫗rismului, vizテ「nd lichidarea oricトビei urme de latinitate ネ冓 de specific naネ嬖onal. テ始 acest scop s-a inventat diabolica teorie a "moldovenismului", prin care s-a テョncercat sト se construiascト o altト entitate socialト cu o limbト aparte, de origine slavト, cu o culturト ネ冓 istorie legate de Moscova, destinatト sト disloce ネ冓 substituie elementul romテ「nesc. Intenネ嬖ile continuトビii expansionismului ネ冓 dincolo de Prut erau evidente dacト avem テョn vedere cト noul stat a fost numit, テョntr-un final, Republica Moldova.
Imediat dupト anexare s-a instaurat un regim politic rusofil ネ冓 antiromテ「nesc, elita naネ嬖onalト a fost lichidatト テョn numele luptei de clasト, s-a trecut la distrugerea sistematicト a ceea ce putea conserva ネ冓 salva identitatea, credinネ嫗 devenind principala ネ嬖ntト, prin dトビテ「marea bisericilor ネ冓 educaネ嬖e ateistト. Totodatト, テョnvトκ崙ノテ「ntul ネ冓 cultura au fost puse pe principii staliniste. "Apトビarea patriei sovietice テョn faネ嫗 maネ冓nii de rトホboi germane" a constituit argumentul decisiv pe baza cトビuia s-a テョnfトパtuit cea mai drasticト spoliere economicト a provinciei, anatemizarea "imperialismului romテ「nesc" ネ冓 a tot ceea ce era naネ嬖onal ori amintea de vechiul regat. Premeditat s-a creat o stare de dezordine ネ冓 haos generalizatト, pe fondul cトビeia au devenit posibile orice excese テョmpotriva populaネ嬖ei romテ「neネ冲i (asasinate, テョnscenトビi juridice, deportトビi, transmutトビi, rusificarea numelui, colonizトビi etc.), care au dus treptat la decompactizarea blocului etnic romテ「nesc, テョnlocuit printr-o masト alogenト lipsitト de memorie istoricト ネ冓 identitate. Pentru schimbarea componenネ嫺i etnice テョn provincie au fost aduネ冓 peste un milion de soldaネ嬖, funcネ嬖onari sovietici ネ冓 coloniネ冲i. Istoria a fost rescrisト, "moldovenii" devenind un popor ce a privit mereu cトフre Moscova, s-a bucurat permanent de protecネ嬖a acesteia, テョmplinindu-ネ冓, テョn sfテ「rネ冓t, テョn urma "eliberトビii", visul de a intra テョn rテ「ndul popoarelor sovietice. Basarabia a fost テョntotdeauna "teritoriu rusesc", "ocupat" テョn 1918 de armata romテ「nト ネ冓 "eliberat", テョn 1940, de cトフre URSS テョn urma unui "acord de retragere a trupelor regale romテ「neネ冲i din teritoriile ocupate".
テ士potriva romテ「nilor s-a practicat ネ冲iinネ嬖fic un soi de "soluネ嬖e finalト". Mai テョntテ「i, aceネ冲ia au fost deposedaネ嬖 de patrimoniul public ca ネ冓 de bunurile personale, mulネ嬖 dintre ei pierind de foame ネ冓 sトビトツie. テ始 numai un an, potrivit statisticilor romテ「neネ冲i, sovieticii au acaparat bunuri din avuネ嬖a publicト de peste 157 miliarde lei la valoarea anului 1942. La aceastト cifrト se adaugト sumele de peste 125 miliarde lei pagube aduse instituネ嬖ilor publice ネ冓 bisericilor ネ冓 de peste 160 miliarde lei prin jefuirea sectorului agricol. Basarabia a fost nu doar consideratト, ci tratatト drept o gubernie de la periferia imperiului. Aici forネ嫗 de muncト ネ冓 resursele erau absorbite de cトフre Centru, iar evoluネ嬖a economicト a regiunii era astfel gテ「nditト テョncテ「t sト determine dependenネ嫗 totalト faネ崙 de Moscova. A existat ideea strトノutトビii テョn masト a romテ「nilor (5,5 milioane) テョn alte republici ネ冓 テョn special テョn Siberia, aネ兮 cum s-a fトツut cu tトフarii din Crimeea, dar aceastト mトピurト nu a putut fi aplicatト. S-a reuネ冓t テョn schimb o dispersare a elementului etnic autohton prin alipirea unor teritorii romテ「neネ冲i la Ucraina ネ冓 transformarea Basarabiei テョntr-o republicト multietnicト. Se poate aprecia cト ororile deznaネ嬖onalizトビii, sovietizトビii ネ冓 comunizトビii テョn strトプechea provincie romテ「neascト le-a depトκ冓t pe cele din lagトビele naziste contra evreilor, astfel テョncテ「t se poate vorbi de un adevトビat holocaust テョmpotriva poporului romテ「n. Efecte similare "soluネ嬖ei finale" au fost produse prin politica "deportトビilor secvenネ嬖ale" care au reprezentat un adevトビat genocid etnic テョn Basarabia. テ始 primul an de dupト raptul teritorial au fost asasinaネ嬖 prin テョmpuネ冂are, torturト ネ冓 alte modalitトκ嬖 circa 30 de mii de romテ「ni, iar alネ嬖 peste 300 de mii au fost transmutaネ嬖 テョn Kuzbas, Kazahstan etc; 300 de mii s-au refugiat テョn Romテ「nia.
Imediat dupト august 1944, au テョnceput vaste arestトビi pe baza acuzaネ嬖ilor de "naネ嬖onalist", "colaboraネ嬖onist", "cuzist", "legionar" etc. テョn special テョn rテ「ndul bトビbaネ嬖lor tineri care au fost deportaネ嬖 テョn minele Dombasului ネ冓 Taigaua Siberianト. Simultan, o mare masト de romテ「ni a fost テョncorporatト テョn Armata Roネ冓e ネ冓 trimisト テョn linia テョntテ「i pe frontul german; din cei peste 240 de mii de romテ「ni テョnrolaネ嬖 drept carne de tun s-au テョnapoiat numai circa 20%. テ始tre 1944-1953, テョn numele "valorificトビii terenurilor din Siberia", "echilibrトビii forネ嫺i de muncト la nivelul URSS" ネ冓 prin sistemul repartiネ嬖ilor de stat ネ冓 mobilizトビilor forネ嫗te au fost transmutaネ嬖 din provincie, datoritト "nevoii de a scトパa de ネ冩maj", peste 1,5 milioane de romテ「ni dintre care majoritatea nu s-au mai テョntors. テ始 tot acest timp a fost dirijat cトフre Basarabia un exod de populaネ嬖e slavト, procentul elementului autohton coborテ「nd la 63 la sutト. Potrivit unor documente, la テョnceputul anului 1960, テョn Republica Moldova mai erau 2,3 milioane de romテ「ni, restul de 3,5 milioane dispトビテ「nd din evidenネ嫺 datoritト deportトビilor テョn "localitトκ嬖 speciale", schingiuirilor ネ冓 condamnトビilor politice. Se cunoaネ冲e cト: 1,5 milioane au ajuns テョn Siberia; 200 de mii au murit prin テョnfometare; 500 de mii au fost arestaネ嬖 ネ冓 executaネ嬖; 200 de mii au murit テョn rトホboi; 880 de mii s-au refugiat テョn ネ嫗rト. Cifrele capトフト semnificaネ嬖e aparte dacト se are テョn vedere cト ele se raporteazト la o populaネ嬖e ce reprezenta doar 1,5% din cea sovieticト ネ冓 la un teritoriu de numai 0,8% din suprafaネ嫗 URSS.
Este de-a dreptul stupefiant cト nici テョn prezent, dupト prトッuネ冓rea URSS ネ冓 constituirea Republicii Moldova ca stat suveran ネ冓 independent, procesul de rusificare nu a テョncetat. Elemente ale elitei politice de la Chiネ冓nトブ, susネ嬖nute de Moscova, l-au continuat ネ冓 テョl continuト テョn forme subtile cum sunt: テョncurajarea separatismului transnistrean ネ冓 gトトトブz; ネ兮ntajul economic; declanネ兮rea rトホboiului de pe Nistru; renaネ冲erea ネ冓 reactualizarea "moldovenismului" ca doctrinト ネ冓 politicト de stat; blocarea apropierii de Romテ「nia; promovarea elementelor antiromテ「neネ冲i テョn organele puterii de stat ネ冓 a filoruネ冓lor テョn posturile cheie de decizie ネ冓 structurile economice strategice. Teama legatト de "fratele mai mare" ネ冓 posibilele represalii dinspre Rusia subjugト テョncト sufletele romテ「nilor basarabeni. Amintirea mトビeネ嬖ei imperiale ネ冓 a unei relative prosperitトκ嬖, precum ネ冓 iluzia egalitarismului comunist, テョntreネ嬖nute de o propagandト bolネ册vicト テョncト activト, テョn actualele dificultトκ嬖 ale tranziネ嬖ei la democraネ嬖e, trezesc nostalgii. Situaネ嬖a descurajantト din Romテ「nia ネ冓 slabul sprijin acordat de cトフre aceasta Basarabiei テョn cadrul unor proiecte concrete, vizibile ネ冓 benefice, estompeazト speranネ嫺le ネ冓 テョntテ「rzie revigorarea cu putere a romテ「nismului. テ始tr-o situaネ嬖e ネ冓 mai dramaticト se aflト romテ「nii din teritoriile incluse Ucrainei, care aproape nu sunt recunoscuネ嬖 de statul vecin nici mトツar dupト ce Romテ「nia a fトツut grave concesii prin Tratatul テョncheiat.
Din pトツate lucrurile nu stau mai bine nici テョn ネ嫗rト. Cu fireascト compasiune umanト deplテ「ngem soarta ネ嬖ganilor morネ嬖 de frig ネ冓 de foame ca ネ冓 suferinネ嫺le supravieネ孛itorilor lagトビelor din Transnistria. Descoperim テョnsト cト ネ嬖ganii au devenit astトホi rromi, au drept stemト roata ネ冓 テョn curテ「nd poate ネ冓 drapel ネ冓 imn. Le mai trebuie pentru afirmarea naネ嬖onalismului propriu un teritoriu unde sト-ネ冓 テョntemeieze o ネ嫗rト! Avテ「nd テョn vedere declinul demografic テョn rテ「ndul romテ「nilor, aceastト aspiraネ嬖e, テョncト nedeclaratト, ar putea fi テョmplinitト pe seama Romaniei. Europenii s-ar putea simネ嬖 astfel uネ冰raネ嬖, gトピind, テョn sfテ「rネ冓t, o rezolvare atテ「t de stテ「njenitoarei probleme ネ嬖gトハeネ冲i. Nu putem sト nu ne テョntrebトノ ce minte bolnavト a clocit aceastト uriaネ卞 diversiune テョmpotriva poporului romテ「n ? Cine a avut malefica inspiraネ嬖e sト transforme cuvテ「ntul ツォ dom ツサ, care テョn ネ嬖gトハeネ冲e テョnseamnト om, テョn ツォ rom ツサ ネ冓 sト-l lipeascト drept etichetト pe fruntea unei etnii, ea テョnsトκ冓 nedumiritト de ce i se テョntテ「mplト ? ネ亙 nu trebuie sト cトブtトノ prea departe. Cu complicitatea unor personalitトκ嬖 cu origini ネ嬖gトハeネ冲i care ne-au guvernat dupト 窶90 reネ嫺aua Soros Open Network se tot strトヅuieネ冲e sト inventeze o limbト a ネ嬖ganilor denumitト Romani Vlax (Vlach), dialect al limbii romテ「ne. Probabil bine susネ嬖nut financiar ネ冓 nu numai un anume Ian F. Hancoch, cercetトフor ce se recomandト de origine romani cu descendenネ崙 britanicト ネ冓 maghearト (o fi coetnic cu domnul Soros?) ネ冓 profesor de studii romani la Universitatea din Texas テョncearcト sト demonstreze ネ冓 sト inducト テョn conネ冲inネ嫗 publicト faptul cト 窶徙lahii窶 sau 窶忻lahii窶 sunt ネ嬖gani care vorbesc limba vlax romani. E doar primul pas, mテ「ine probabil 窶 ilustrul gテ「nditor窶 va afirma cト vorbind aceiaネ冓 limbト ca ネ冓 romテ「nii ネ嬖ganii au aceeaネ冓 legitimitate asupra teritoriului primit de la strトノoネ冓i noネ冲ri geto-daci ネ冓 pot organiza oricテ「nd un referendum prin care sト-ネ冓 proclame autodeterminarea.
Alungaネ嬖 din ネ嫗rト de sトビトツie, agresaネ嬖 de toate bolile datoritト unui sistem sanitar lトピat de izbeliネ冲e, cu urmaネ冓 din ce テョn ce mai puネ嬖ni, analfabetizaネ嬖 de un sistem de テョnvトκ崙ノテ「nt pus pe butuci, imbecilizaネ嬖 de zilnica manipulare mediaticト, minネ嬖ネ嬖 ネ冓 furaネ嬖 continuu de cトフre cei cトビora le-am dat votul, jefuiネ嬖 ca la drumul mare de resursele ネ冓 bogトκ嬖ile naネ嬖onale de cトフre venetici テョn complicitate cu emanaネ嬖 autohtoni ce suntem altceva decテ「t victime ale unui continuu holocaust care テョmbracト dimensiuni istorice? Am pierdut imense teritorii, ne-am uitat istoria, ne-am pierdut zeii ネ冓 identitatea, noi cei care am fost tracii am ajuns astトホi doar un popor mic, dezorientat, la discreネ嬖a celor puternici ce tremurト pentru rトノトκ冓ネ嫗 de patrie pe care o mai are. Parafrazテ「nd vorbele poetului naネ嬖onal, noi suntem urmaネ冓i Romei?
Viitorul ne este cテ「t se poate de incert, habar nu avem cum vom mai arトフa ネ冓 cテ「ネ嬖 vom mai テョncトパea テョn noua ordine globalト. Poate cト, テョn fapt, memorialul holocaustului nu este adresat doar populaネ嬖ei evreieネ冲i dispトビute テョn ultima conflagraネ嬖e mondialト ci テョnsuネ冓 poporului romテ「n ネ冓 viitorului sトブ. テ始 Georgia a fost ridicat un enigmatic monument din granit pe care sunt grevate, テョn mai multe limbi, zece reguli pentru o 窶昿pocト a Raネ嬖unii窶. Acestea amintesc unele dintre preceptele noii ordini mondiale cum sunt: guvern unic planetar; o limbト unicト unificatoare; un tribunal mondial; instituirea unui nou tip de spiritualitate etc. Regula de fier テョnsト o reprezintト reducerea populaネ嬖ei planetei cu circa 93% ネ冓 menネ嬖nerea ei sub cinci sute de milioane de locuitori. Deci テョn timp ce comemorトノ la Bucureネ冲i, printr-un memorial, victimele regimului antonescian テョn altト parte o ocultト テョnalネ崙 un monument cu reguli pentru exterminarea populaネ嬖ei planetei. Potrivit programului iniネ嬖atorilor, 12 din 13 persoane existente テョn prezent ar trebui sト disparト prin ceea ce se chema cテ「ndva eugenie ネ冓 prin controlul reproducerii populaネ嬖ei (limitarea numトビului de copii prin naネ冲ere selectivト, sterilizarea nedoriネ嬖lor etc). Mari miliardari americani au discutat テョn cadrul unei テョntruniri secrete cum sト-ネ冓 foloseascト resursele pentru depopularea planetei. Celebrul Bill Gates agreazト utilizarea unor vaccinuri cu care sト se reducト cu 10-15% populaネ嬖a. Prinネ孛l Philip al Marii Britanii テョネ冓 exprima dorinネ嫗 ca printr-o viitoare reテ「ncarnare sト devina un 窶柧irus mortal窶 pentru populaネ嬖a lumii. Nu ネ冲im cum va arトフa lumea, astトホi putem spune doar cト e tragicト cテ「nd alトフuri de cei care ridicト memoriale ale holocaustului pentru a ne テョndemna la veghe astfel テョncテ「t crime テョmpotriva umanitトκ嬖i sト nu mai fie posibile coexistト alネ嬖i care gテ「ndesc monstruozitトκ嬖 ce l-ar face pe Hitler sト テョnebuneascト de invidieze.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!