Înainte de Marea unire din 1918 învățătorii erau implicați, înafara muncii la clasă, și în alte activități obștești.
Față de numărul mare de analfabeți Astra, prin despărțămintele ei, încearcă să ia unele măsuri care să ducă la ameliorarea acestei situații.
Situația analfabeților este analizată în 1907 de către revista „Þara noastră” care găsește că : „la noi abia știu carte 20% pe când la alte neamuri nu sunt nici 10% care nu știu, cât de cât ceti și scrie”*. Ca urmare în paginile acestei reviste sunt dese îndemnurile pentru organizarea cursurilor de alfabetizare, îndemnuri ca acestea: „Veniți frați învățători și voi toți ce nutriți în inima voastră dorul sfânt al luminării poporului, veniți să-i aducem pe sătenii în vârstă, să-i învățăm să citească și să scrie, să le dăm povețe pentru apărarea avutului lor, să le arătăm calea virtuții și a unei vieți fericite”**
Conducătorii politici ai românilor transilvăneni vedeau în alfabetizarea a cât mai mulți români și mărirea bazei lor electorale deoarece dreptul la vot era legat de știința de carte. „Acum când țara noastră este pe cale a se introduce votul obștesc (universal n.n.) acest drept însemnat al poporului…tăria neamului nostru atârnă de la numărul știutorilor de carte”***
De aceea în ședința Comitetului Central al Astrei din 16 octombrie 1908 secretarul arată că s-a studiat chestiunea înființării unor cursuri de alfabetizare ș face următoarele propuneri care sunt aprobate:
a)Să se arate directorilor de despărțăminte importanța acestor cursuri și să dea premii învățătorilor care au instruit cei mai mulți analfabeți
b)Biroul să agite interesul fașă de aceste cursuri în presa românească
c)Comitetul Central să dea câte un premiu de 5o coroane celor care vor dovedii, prin directorii de despărțăminte, că au instruit cei mai mulți analfabeți în cursul iernii viitoare
Tot în aceiași ședință secretarul raportează că biroul a publicat concurs pentru cel mai bun abecedar pentru analfabeți.****
În anul școlar 1909-1910 funcționau 23 de cursuri cu 238 de cursanți iar în anul următor numărul cursurilor a ajuns la 43 cu aproape 1000 de cursanți*****
Problema abecedarului pentru adulți este reluată în revista „Transilvania” care arată că în urma concursului publicat de Asociațiune s-au primit 10 abecedare care au fost examinate de o comisie compusă din membrii Secției școlare și care au raportat în ședința plenară din 15 iulie 1909 că nici unul nu este corespunzător a fi premiat și tipărit. S-au oprit însă două pentru care „ s-au dat indicații de prelucrare”. În urma prelucrării, de către autori, a celor două manuale într-un proces verbal, semnat de Andrei Bârseanu, Octav C. Tăslăuanu, Dr. V. Bologa. Și Teodor Păcățianu, se consemnează că autorul premiat este Nicolae Iosif, învățător în satul Aciliu. Manualul „se va tipării în Biblioteca Poporală a Asociațiunii sub îngrijirea domnilor Dr. I. Stroia și Dr. I. Borcea. Autorul va fi retribuit cu K. 4o de fiecare coală de tipar ca și ceilalți autori care publică”******


*Școala pentru oameni în vârstă, în „Þara noastră” I (1907), nr. 48, p.755
** Ibidem, p. 776
***Școala pentru popor, în „Þara noastră” II, (1908) nr. 1, p. 5-6.
****Analele Asociațiunii în „Transilvania”,1908,nr.14-16, p. 303
*****V. Curticăpeanu, Mișcarea culturală românească și Unirea din 1918, București, 1968, p. 245
******Analele Asociațiunii, în „Transilvania”, 1912, nr.5,sept.-oct.,p.303