agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-11-05 | [This text should be read in romana] | (citiți prima parte la ( *** ) Cuvintele nu se spovedesc decît cui are drag de limbă. Pentru asta ele trebuie însă descîntate. Trebuie răs-fățate. Întoarse pe toate fețele. Mai ales cuvintele care au fost preluate fraudulos de vreun limbaj și amputate ca termeni tehnici. Un termen nu mai este un cuvînt, este doar o fostă pasăre, acum apteră. Căreia nu i s-a interzis zborul, dar i s-au tăiat aripile. Printr-o definiție anostă, cuvîntul capătă un înțeles unic și exclusivist. El va evolua de aici înainte doar ca un robot cherchelit, legănîndu-se ca rața și pronunțîndu-se cu un timbru impersonal, într-o tonalitate monoton-metalică. Dacă aceste cuvinte fac parte dintr-un jargon ideologic, ele sînt înrolate în detașamente disciplinate care mărșăluiesc demonstrativ prin tîrg pentru a induce teama sau mania vreunei grandori în mulțimile de gură-cască. Sînt cuvinte, mare parte din vocabularul cotidian, intrate într-o fundătură a limbii. Cuvinte cu care se jură fel de fel de credințe superficiale și precare. La fel ca ele sînt cuvintele feluritelor argouri care nu sînt decît un mod de închidere voluntar-prestigioasă într-un vocabular minimal. Sensurile acestor cuvinte sînt de obicei șmecheros reduse la înțelesuri esoterice pe care numai grupul le știe și le gustă. Uneori ele se lăbărțează într-atîta încît par să nu mai însemne nimic altceva decît o vagă exclamație, o juisare mălăiață repetată fără odihnă: marfă! * Și cuvîntul boier pățește cam așa. E un cuvînt relativ neaoș, de origine slavonă, dar care a devenit, în limbajul ideologiei proletare un termen tehnic, un instrument al urii de clasă, o armă de luptă împotriva dușmanilor revoluției. Uneia din bunicile mele, țărancă analfabetă, născută în bordei săpat în pămînt, trăind viața plină de obidă a țăranului plugar, nu i-ar fi trecut nicicum prin minte să urască boieria. Vedea în ea doar o sumă de trăsături pe care știa să le prețuiască, fără să le invidieze. I se păreau doar evident valoroase și regreta că nu sînt și de nasul ei. Nu o învățase nimeni să-și ideologizeze frustrările. Și nici să-și instrumenteze lingvistic ura. Aș putea spune că ea trăia virtual în boieria limbii. Conștiința ei nu era siluită de nici o ideologie partizană și accesul la limbă nu-i era blocat de detașamentele vigilente ale cuvintelor înarmate. În vorbirea ei își făcea loc doar o anume înțelepciune simplă a omului nepervertit care resimte limba ca bogăție spirituală. Limba era pentru ea propria-i moșie unde se purta boierește, nu ca un mujic preschimbat de ideologie în mojic mercenar. Boierul este aristocratul local. Stăpîn de pămînturi și, eventual, dregător. Nobilimea de oriunde, dincolo de funcția ei socială asociată poate cu o nedisimulată aroganță, cultivă și o mulțime de calități imposibil de cultivat în straturile inferioare ale societății. Și ele sînt consemnate de limbă drept noblețe sau boierie. Nu pare deci rezonabil ca, desființînd o clasă socială, să arunci la gunoi și achizițiile ei comportamentele, rafinamentele unor atitudini și obiceiuri, distincția și eleganța, generozitatea și onestitatea. Ele sînt un patrimoniu la care nu renunță decît cei ce refuză exigențele unei vieți nobile. Care nu vor să mai fie boieri pentru că asta i-ar obliga să-și țină rangul. Preferă să braveze mojicia și bădărănia. E mai comod. * Boieria limbii se resimte în deschiderea ei. Ea oferă generos și onest cuvintele în bogăția înțelesurilor dezvoltate cu vremea. Prin această simplă ofertă ea arată că nu e deloc recomandabil să faci abstracție de faptul că un cuvînt nu înseamnă doar atît cît te-ai deprins din comoditate sau pentru că ai fost manipulat să-i atribui ca înțeles. Limba etalează cuvintele în polisemantismul lor și nu privilegiază niciunul din înțelesuri. Ea nu recomandă nici unul dintre sensuri, ci prezintă mereu o constelație variabilă de tensiuni între ele îndemnînd vorbitorul să refuze fundăturile terminologice și să mizeze pe nuanțarea pe care o permite jocul dintre sensuri. Asta și face din limbă un instrument flexibil, capabil să exprime gîndurile și trăirile noastre și nu doar să repete lozinci și clișee. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy