mi se părea că viața mea e o vânătaie
că nu pot ajunge nici înaintea, nici în rând, nici după ea
că cercul săculeților e o călătorie în care plec ca după ierburi de leac
că sunt o mamă rea
mi se părea că gaura aceea din inima mea nu era decât pătrată și atât
mi se părea că iarba e mult prea blândă pentru mine, iubirea în schimb – prea departe
departe de departe din departe cu departe spre foarte departe sub peste departe alături departe din înspre departe la departe și încă departe mai departe de încă departe până unde departe de minte departe cu mine departe de semințe departe din disperare departe de frică de moarte departe de departe de sân de lapte departe de apă de uscat departe de foarte departe rădăcină de noapte de înfășat bărbat de foarte foarte departe de somn cu departe tocit și prea senin departe de departe până unde departele acesta neumplut cu nimic doar cu ani de departe cu ani-lumină și ani-noapte de departe mai departe decât cealaltă față a peretelui de la budozen mai departe de conturul meu din mandala din departele marginii de sticlă departe spre fundul de puț plonjare nu in departele-afară, înăuntru de departe nu în spațiu, în timpul departe din acel departe pe care l-am pierdut atât de aproape e atât de departe de departele lui aproape când mă tem să fiu atinsă cu viu