mutilat de cuvinte
îmi crestez durerea în poeme cu vers alb
înșirate pe sârma salturilor mortale
fără plasă

m-ai uitat acolo,
la intersecția dintre două ploi:
una – eșuată pe asfaltul
din fața garsonierei tale
plină de mirosul amorului urban,
cealaltă - crescută sălbatic
din înfrângerile noastre
precum iarba rea.

Dumnezeu ne-a dat
cea mai grea pedeapsă

să ne iubim