patrudeaprilanuldoauamiișicincipelaamiază

M-am "întâlnit" cu PAPA Karol! Era mai "mare" cu un cap decât noi ceilalți...deh, spiritul și un munte de credință... Știa dintotdeauna, dar nouă nu ne-a lăsat să înțelegem acesta, niciodată...hm...
Absolut toți spuneau că nu rebuia să-l fi atins nici să-l fi văzut de aproape. Dacă tu credeai că el este martor al Fecioarei Maria și al Lui Iisus, cel care le intermedia gândurile și rugăciunile de vindecare, era ca și cum ar fi stat de vorbă cu tine.
Am străbătut piața plină de pelerini și am plâns împreună cu ei tot timpul drumului pană în dreptul catafalcului. Preț de 6 ore si jumătate am plans cu lacrimi fără să-mi pese dacă sunt urmarit cu privirea. Toți jeleau, poate pe singurul sprijin pe care-l mai avuseseră, și lucrul acesta îi înspăimânta, pe unii până la gândul sinuciderii ! Cele 5-10 secunde în care "Doamne Iisuse Christoase, fiul lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul" într-o jumatate de genunchi mi-au fost însemnate pe cortex cât pentru jumătate din viața mea trăita până acum. Nu mai este PAPA ! Nu ai cum să nu-l plângi!!!
Trebuia să fi stat în Vatican, în Italia, ca să ai trăirile și simțămintele lor pentru cel ce se afla în grația lui Padre Integrum, PAPA Ioan Paul "polonezul"...de ce să ne mințim, au dreptate polonezii. PAPA a fost al lor mai mult decât al celorlalți, am vazut durerea din ochii polonezilor, singurii din piață inrosiți de plâns. Pentru a-l plânge pe Sfantul Parinte repausat, sau mai degrabă pentru a ne bucura pentru "păcatosul" Karol că este acum în grădina Raiului lui Dumnezeu, o poți face cu sinceritate, oriunde,în gând sau pe stradă.
Am revenit in țară tare supărat. Avem noi românii nevoie de lucrul acesta? Tind să cred că nu. Poporul nostru se afla de mult în grația Parintelui spiritual catolic. "România, grădină a Maicii Domnului"(sunt cuvintele PAPEI Ioan Paul cel Mare), în timp va deveni, un loc de pelerinaj, pe urmele Sfinților noștri parinți sau numai pentru fiorul monahic din monastirile românești care este asemănator celui din Athosul grecesc. Oricum, astăzi sunt fericit, cred, într-unul singur, Dumnezeu al tuturor, și în fiul lui, Iisus, poate mai mult decât până acum! Și asta poate și pentru că m-am "întâlnit" cu PAPA Karol,"polonezul" !
Ferice sufletul lui mare iubitor de Fecioara si de Iisus. Roagă-se pentru păcătoșii de noi să învățam să ne rugăm să credem și să nu ne temem !
Dumnezeu este peste tot...ca și PAPA Karol care se roagă pentru noi în Rai, ca și toți Sfinții Parinți ai neamului românesc pe care ori nu-i cunoaștem ori nu vrem să-i cunoaștem, și ale căror rugi din mânăstiri sau din sihăstrie le-au închinat și le închină sufletelor noastre păcătoase! Gândul cel bun să ajungă la voi. Amin !