Merg, alerg și fug, dar nu ajung,
M-am săturat de același drum,cred că-i prea lung,
Vreau să fac dreapta,stânga sau să încep să zbor,
Calea pe care am mers e veche, nu e de viitor.


Fac tot ce pot să scap de ceea ce nu e de mine,
Nu vreau să merg mereu pe aceleași urme,
Eu am decis s-o iau pe aici, dar mi-e de ajuns,
Vreau dreptul de-a alege iar, eu vreau mai sus.


Și-am întâlnit pe drumul ăsta fără de culoare,
Doar praf și negură și nici măcar o floare,
N-am ce să iau cu mine, poate ani în plus,
Speranța c-o să ajung acasă, e singurul impuls.


N-o să privesc deloc la ce-o să las în urmă,
Oricum car după mine fire albe ce seamănă c-o brumă,
Simt că se termină ce am început demult, și nu-s doar unul,
Observ zâmbind cum se topește drumul.