agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-10-03 | [This text should be read in romana] |
Citind ネ冓 tot citind poezie, uneori scriind, am ajuns la concluzia cト poezia este artト, ネ冲iinネ崙, filozofie, religie la un loc, sau, テョntr-un cuvテ「nt, viaネ崙. Poezia 窶朦e poartト timpul窶ヲ窶 de Marian Malciu テョmi テョntトビeネ冲e convingerea cト poezia este, テョntr-adevトビ, 窶柆n nud sufletesc defilテ「nd pe podiumul criticilor窶, aネ兮 cum considera Valeria Mahoc, cト este, テョn acelaネ冓 timp, ネ冓 o 窶柮evelare a unui sentiment pe care autorul テョl crede interior ネ冓 personal, dar pe care cititorul テョl recunoaネ冲e ca fiind al sトブ窶 (Salvatore Quasimodo).
Recunosc, テョn calitate de simplu om, cト problema TIMPULUI m-a frトノテ「ntat ネ冓 mト frトノテ「ntト ネ冓 pe mine, ca pe oricare muritor trecut de 50 de ani (cトツi pテ「nト pe la 50 nu ne prea punem テョntrebトビi, ci doar alergトノ, dupト care ne テョntrebトノ, iar cテ「nd se pare cト dトノ semne cト am mai aflat unele rトピpunsuri, e prea tテ「rziu窶ヲ). O poezie care sト abordeze problema trecerii timpului (deネ冓 窶柎recerea窶 aceasta e discutabilト) trebuie sト reuネ册ascト o conlucrare creier 窶 inimト, deoarece ネ冲iinネ嫗 are ネ冓 ea poezia ei, poezia are ネ冓 ea filozofia ei, arta are ネ冓 ea religia ei窶ヲ Frumos spune Grigore Vieru cト 窶霸oezia ar fi secretul creierului scトパat din gura inimii窶昶ヲ Ridicテ「nd fruntea cトフre cer, privind apoi cトフre pトノテ「nt, omul din timpuri imemoriale a ネ冲iut cト 窶柎oate curg窶 (panta rhei), cト tot ce se petrece テョn jur テョnseamnト schimbare, transformare, cト sトトeata timpului pare cト ar ネ嬖nti numai cトフre テョnainte窶ヲ ネ亙 iatト cト aceste frトノテ「ntトビi nu iartト pe nimeni, fiind atinネ冓 de aripa lor poeネ嬖 ai tuturor timpurilor. Poezia cu adevトビat mare din astfel de teme a trトナt dintotdeauna, formele ei de manifestare fiind mereu schimbトフoare, テョnsト. Poetul are el menirea sト fie exponentul frトノテ「ntトビilor tuturor, chiar dacト 窶枷lasul窶 lui pare cト este totuネ冓 atテ「t de particular. Toatト filozofia ネ冓 ネ冲iinネ嫗 anticト de la Platon ネ冓 Aristotel, mai apoi, cトフre noi, Leibniz, Newton, Einstein, care au fost preocupaネ嬖 de timp, o simネ嬖m ネ冓 o redescoperim テョn gテ「ndurile noastre ascunse ネ冓 astトホi. TIMPUL face astfel parte din 窶枹paネ嬖ul interior窶 al poeziei, conform afirmaネ嬖ilor lui Nicolae Manolescu din 窶朞etamorfozele poeziei窶, Reネ冓ネ嫗, Ed. Semne, 1996, p. 132: 窶昿senネ嫗 poeziei rezidト din faptul cト ea (poezia) a テョnvトκ嫗t sト trトナascト テョn afarト de timp ネ冓 ネ冓-a format deprinderi noi, s-a adaptat existenネ嫺i ei subtemporale. ネ亙-a hipertrofiat o dimensiune realト: spaネ嬖ul interior. Dar poezia a uitat logica テョn timp a propriilor vテ「rste interioare: forme, care ar trebui sト fie moarte, trトナesc, epoci lirice, care ar trebui sト se succeadト, coexistト, suprapunテ「ndu-se テョntr-o geologie insolitト. Istoria テョネ冓 conネ嬖ne toate momentele consecutive テョntr-un singur moment prezent, se lasト refトツutト clipト de clipト, テョn fiecare experienネ崙 individualト. Niciodatト diversitatea poeziei nu a atins acest grad care sト テョngトヅuie restabilirea テョn fiecare clipト, テョn fiecare experienネ崙 individualト, a tuturor vテ「rstelor pe care poezia le-a cunoscut.窶 Poezia 窶朦e poartト timpul窶ヲ窶 de Marian Malciu , alcトフuitト din patru cvinarii, defineネ冲e テョn mod personal Timpul vieネ嬖i (窶曦runze ni-s anii窶, 窶朧re窶ヲ窶, 窶曚lipe窶ヲ窶, 窶曩テ「nduri窶ヲ窶), aネ兮 cum ネ冓 Eminescu テョネ冓 expunea percepネ嬖a personalト asupra timpului, ale cトビui dimensiuni pot fi comprimate sau dilatate テョn funcネ嬖e de trトナrile interioare: 窶暸nii tトナ se par ca clipe, Clipe dulci se par ca veacuri窶ヲ窶 窶朦ecuprinsul creat窶 de care ne vorbeネ冲e Marian Malciu contrazice infinitatea timpului ネ冓 spaネ嬖ului, amintind de Creatorul divin, dar ネ冓 de concepネ嬖ile anticilor: Operト a Arhitectului divin (Pトビintele sau Demiurgul), Universul platonician este, ca ネ冓 cel pitagoreic, rezultatul unui 窶枋alcul" matematic. Ca geometru, Demiurgul lui Platon dトビuieネ冲e trupului lumii forma sfericト, pentru cト sfera e figura perfectト 窶槓冓 cea mai deplin asemトハトフoare sieネ冓窶. "Clepsidra vieネ嬖i" este cea care, テョn concepネ嬖a poetului, 窶柩e scurge pe toate/ テ始 zile ネ冓 nopネ嬖窶昶ヲ, 窶朷テ「rstele-nネ冓rト cu scopuri precise窶, 窶朖e-ncarcト atent cu trudト ネ冓 vise窶. Clepsidra, ca simbol al trecerii nisipului timpului, dinspre trecut, prin gura prezentului, cトフre viitor, existト ネ冓 ea din cauza faptului cト, de mult timp, noi テョncト mai credem cト timpul 窶柎rece窶. Marin Preda spunea, cu ceva timp テョnainte sト moarト, cト timpul nu existト, cト existトノ noi, care ne naネ冲em, trトナm ネ冓 apoi murim窶ヲ 窶樞ヲテョn fapt lumea-i visul sufletului nostru. Nu existト nici timp, nici spaネ嬖u, ele sunt numai テョn sufletul nostru. Nu e adevトビat cト existト un trecut, consecutivitatea e テョn cugetarea noastrト, cauzele fenomenelor, consecutive pentru noi, aceleaネ冓 テョntotdeauna, existト ネ冓 lucreazト simultan.窶, gテ「ndea M. Eminescu. Inversiunea din primul vers al ultimei strofe (窶曩テ「nduri ni-s anii窶) accentueazト ideea cト suma tuturor lucrurilor este de naturト spiritualト, spiritul este cel veネ冢ic, cu visele curate 窶挾トκ冓m pe Calea cea dreaptト/ Spre veネ冢icia ce timp nu aネ冲eaptト窶. Poezia domnului Marian Malciu mト テョndeamnト テョncト o datト sト cred cト timpul este intim legat de sentimentul propriei noastre existenネ嫺. Simネ嬖m cum noi テョnネ冓ne ne schimbトノ ネ冓 vedem cum toate care ne テョnconjoarト se nasc, se transformト ネ冓 pier. Oricテ「t de durabil ar fi ceva, テョネ冓 are totuネ冓 limite テョn timp: fiecare om, casele lor, regimurile politice, piramidele sau alte astfel de construcネ嬖i, care sunt menite sト テョnfrunte veacurile, stelele ネ冓 galaxiile, テョネ冓 vor afla, la un moment dat, sfテ「rネ冓tul. Prin aceastト schimbare neテョntreruptト, ceea ce va fi devine prezent, iar ceea ce este prezent devine trecut. Stト テョn firea tuturor sト se schimbe ネ冓 sト piarト. Formulテ「nd aceastト idee, Heraclit din Efes spunea cト nu ne putem scufunda de douト ori テョn acelaネ冓 rテ「u, fiindcト テョntre cele douト momente rテ「ul s-a schimbat ネ冓 nu mai este identic cu cel din primul moment. Dicネ嬖onarul Oxford defineネ冲e timpul ca fiind 窶柝rocesul indefinit ネ冓 continuu al existenネ嫺i evenimentelor テョn trecut, prezent ネ冓 viitor, privit ca o unitate窶. O altト definiネ嬖e de dicネ嬖onar standard este 窶朸n continuum nonspaネ嬖al linear テョn care evenimentele apar テョntr-o ordine aparent ireversibilト.窶 Domnul Marian Malciu ne uimeネ冲e din zi テョn zi prin abordarea atテ「t de diversificatト a realitトκ嬖i, prin trecerea cu lejeritate de la registrul actual al problematicii sociale, pテ「nト la veネ冢icele frトノテ「ntトビi ale existenネ嫺i specific omeneネ冲i. Poezia exprimト simplu atテ「tea lucruri profunde despre timp, viaネ崙, trecere, veネ冢icie窶ヲ. Finalul m-a fトツut sト mト gテ「ndesc la cuvintele lui Vlahuネ崙: "Nu de moarte mト cutremur, ci de veネ冢icia ei..." Poezia Ne poartト timpul窶ヲ este o catedrala a simtirii ネ冓 a gテ「ndirii intime a autorului. Uimit mereu de miracolul vietii, omul Marian Malciu descoperト dureros de dulce gustul trecerii sale prin timp... Dar, oare, trecem noi prin timp? Timpul窶ヲ, dupト pトビerea mea ネ冓, constat テョn aceastト poezie, ネ冓 dupト pトビerea domnului Marian Malciu, nu existト. Existト Veネ冢icia. Timpul e テョn noi, suntem noi窶ヲ Fiecare dispune de un timp al sトブ, テョl conネ冲ientizeazト sau nu, テョl comprimト sau テョl dilatト, テョl simte sau nu テョn gテ「nduri ori テョn trup窶ヲ Da, "Frunze ni-s anii窶ヲ窶 テョn anotimpurile vieネ嬖i, spune (nu cu regret) autorul. Poezia se テョncheie テョntr-o notト maturト, optimist-echilibratト, exprimテ「nd ideea integrトビii テョn veネ冢icie a universului material ネ冓 spiritual cunoscut ネ冓 la care, deocamdatト, suntem nevoiネ嬖 sト ne raportトノ. Se pare cト domnul Marian Malciu trトナeネ冲e o vテ「rstト spiritualト care テョi permite sト dea unele rトピpunsuri, sentinネ嫺 referitoare la fluidul acesta al percepネ嬖ilor noastre, care, se pare cト ar fi timpul. テ始 aceeaネ冓 notト cu autorul テョmi exprim ネ冓 eu ascunsele neliniネ冲i existenネ嬖ale legate de timp ネ冓 de realitatea sau irealitatea a ceea ce suntem, dar poezia mea se aflト テョncト la vテ「rsta テョntrebトビilor referitoare la reversibilitatea sau ireversibilitatea timpului, la caracterul ciclic al tuturor lucrurilor テョn univers: O fi adevトビat? O fi adevトビat cト eu exist acum, Sau sunt, de fapt, o amintire-a mea? Mト aflu azi pe-al vieネ嬖i mele drum, Sau tot ce sunt acum , am fost cテ「ndva? Tot ce-am trトナt a fost chiar テョn trecut, Sau viitorul l-am trトナt deja? Secundele ce fiinネ嫗 mi-au durut Au fost, sau din neant vor apトビea? Cテ「nd aネ冲eptam, naivト, trenu-n gトビi, Din viitor, sau din trecut venea? Iar, cテ「nd cu el zburam spre depトビtトビi, Clepsidra-mi se golea, sau se umplea? O fi adevトビat cト-acum e-acum, Sau el テョn viitor a fost cテ「ndva? O fi adevトビat al vieネ嬖i drum, Sau e ce-a fost lumina dintr-o stea? Mulネ孛mesc domnului Marian Malciu pentru テョncト un prilej minunat, oferit mie ネ冓 celorlalネ嬖 cititori, de a rezona cu gテ「ndurile ネ冓 sentimentele domniei sale legate de OM ネ冓 TIMP, prin poezia 窶扼e poartト timpul窶ヲ窶 , care ne face solidari prin efortul, sforネ嫗rea perpetuト de a ne lumina asupra sensului existenネ嫺i noastre テョn aceastト lume! Admiraネ嬖e ネ冓 respect! Prof. Georgia Landur Vintilト |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy