în fața porții o femeie plimba un pahar cu lapte
avea chipul robotului aproape uman
cum care
cel care a primit cetățenie
undeva prin 2018
noi ne-am pitit să curățăm porumbul rămas din toamnă
boabele galbene tari ne intrau în palmă
se făceau lanuri
cu toții mergeam să cercetăm recolta
bătea vântul și bunica avea basmaua trasă spre față
la capul locului inginerii proiectau metroul
bunicul pe care nu l-am văzut niciodată făcuse primul tunel
terminase de legat via
era ora cinci dimineața
oamenii așteptau primul tren
fabricile mai erau doar construcții
o voce metalică se auzea pe fundal
„dacă doriți să vă adresați unui operator, vă rugăm apăsați tasta nouă, veți fi preluat imediat ce va fi disponibil”
în așteptare laptele din paharul femeii fierbea