Cu cei ÅŸapte magnifici, plus muza
Poeţii din Marele Zar Alb
Astăzi, pe metereze, cu ocheanul
Batem departe spre viitor
În inimi susură un izvor
Cu dor, muzică şi poezie

Din visul copilei cu aburi nebuni
ÃŽn livada cu peri, caiÅŸi, meri ÅŸi pruni
Căutăm ziua-n care-mi ceri
Picturile mari cu lumina-n culoare
Din dimineaţa şi seara dintre mâine şi ieri
ÃŽn livada cu peri, caiÅŸi, pruni ÅŸi meri

Åžef de echipaj, Marius Åžandru
Chei năstruşnice, Adrian, copilul de suflet al Stradelei
Muza Mădălina, Cătălina din Luceafărul
CerceluÅŸ, triÅŸorul cu vaporul ÅŸi alba-neagra
Barosanul cu ruleta, trioleta ÅŸi arbaleta

Ieri, azi, mâine şi poimâne, dar de sinaxar
Un punct nou de sprijin ÅŸi-un zar
Pe care matematicar l-am rostogolit
Până când l-am rotunjit

Povestea are o prelungire-n cumpăna vieţii
Cu cărare coborâtoare la mare
Cărarea dimineţilor noastre de întâlnire cu marea

Din creierul meu, visu-mi coboară în inimă
Cu mângâieri inocente de glezne
Åži nor de miresme

Am trăit un vis cu suflet şi un suflet dintr-un vis
Ne plimbam pe o cărare ca un gând prin Paradis
Tu, fereastra mea cu suflet, ai pictat, să văd şi eu
Cum arată-n vis grădina-n lumina Bunului Dumnezeu…

Åži aÅŸa cum s-a rotunjit zarul
Aşa s-a împlinit şi el, darul
Cu rogojina, povestea ÅŸi cioara din parul
Furat din gardul viu al grădinii cocoşului
Din povestea moşului păstor
Care a găsit un izvor
Viu colorat şi adevărat
Dar de sinaxar

Precum Pavel către Timotei
Aşa şi eu, către Alexandru. Mircea, Dorina, Ioana şi Matei
Ca pacea lui Dumnezeu să păzească inimile voastre
Ca toate câte sunt de cinste, curate şi cu nume bun
La acestea gândul vostru să fie...
Bucuraţi-vă cu cei care se bucură
Plângeţi cu cei ce plâng...

Acesta este sensul vieţii. Acesta este izvorul slujirii.
Iisus Hristos. Desăvârşirea înseamnă să poţi spune
Nu mai trăiesc eu ci Hristos trăieşte în mine...


Din izvorul unui vis/ Trei cărări din Paradis/ Au pornit de ieri spre tine/ Să-ţi dea veste de la mine/ Că vaporul aşteaptă în radă/ Mâine primeşte intrarea în port/ Descarcă, încarcă şi luni pleacă-n voiaj/ Pe traseul Hereke, Limassol, Alexandria de Egipet...

Totul depinde de-un epsilon/ Pe care eu l-am ales să fie/ Precum scama din tiv/ Unicul motiv…

Cărarea trece prin Livada Duhovnicească. De la Năvodari, la Osmancea, Tichileşti -Topalu, Histria şi Frăsinei. La Frăsinei, pe băncuţa de la stupină, Părintele Isihie ţinea sacii cu seminţe de veşnicie...

"Veniti la mine toţi cei obosiţi şi împovăraţi cu inima... Luaţi jugul meu asupra voastră că povara mea este uşoară". De aceea zic: Constanţa cu minte şi inimoasă. Pentru că acolo unde este comoara ta, acolo este şi inima ta. Şi comoara noastră comună este Constanţa, faţă de care ne simţim responsabili, cu tot ce înseamnă aceasta...