Spale dale/ mir turum/ dam satum/ la da/ du rum
mi-s pahar/ de mir/ acum/ m-as satum/ derviÈ™/ pe drum
spada nale/ sir acum/ sam cadam/ ta la/ acum
va la tam/ da car/ badum/ sa la ma/ de mir/ perdum
ca ra va/ ta ti/ da cum/ sa pa na/ da ra/ cu dum
merg pe pași/ ca la/ ra cum/ da sa ta/ iubesc/ da num
sa la va/ ta ra/ sa cum/ si li bi/ ni ca/ da ium


Iulia Elize, 1 Septembrie, 2021

Vă invit să preluați și să scrieți. (Poezie clasică)


POEM 1.

S-o femeie de prin scrum, cum măriri la inocenți
Sunt pahar de mir acum, sunt Saturn, derviÈ™ pe drum
Sunt biserici, mult, în drum, calendarele grecești
Plămădesc, iar, pe la flori, plămădesc, pe aur bun
Părul alb și ca argintul, jumătate de la scrum
Florile de mânătarcă, fii din nou, la inocenți!
Sunt pahar de mir acum, sunt Saturn, derviÈ™ pe drum
Sunt biserici, de la Râm, mi-s calendele grecești
Fată dragă de la drum - cumpănă și sunt parfum
Plămădi-te-aș umbră udă pe sub flori de mir și scrum
Mult privită, tac, acum, mă întorc ca să mă uiți
Cum lăsat-or, de răboj, zeci, caleștile cu sfinți
Ca la ma, ta dir, din râm, mă îndrept spre iezuiți
S-o femeie de prin scrum, dau măriri la inocenți
Sunt un stop de plâns, și-n fum, scursă de pe la ferești
Și dau mir, acum, în drum, dacă poți să mă găsești.

Spun, pas mic, în trup, de `cot, ca la dans, de la povești
Va la tam, da car, da ium, sa la ma, de mir, perdum.
Sunt un strop rămas în drum, ce se vede din `ferești

Umple-s-ar de mir acum, s-`colibașul de pe drum
Dă de ban, pribeag sortit, de pribeag, ai hi, în Râm
Ai `hi marea mea `trădari visul, tu să mai rămâi
Cum pribeagă se va vinde, sieși, dragostea dintâi
Plămădi-v-aș umbre grele de sub flori de mir și scrum
Sunt pahar de mir acum, sunt Saturn, derviÈ™ pe drum
Ca și cum nu reușească - vină dragostea dintâi
Și dau mir, acum, de-a drumul, să plutească săptămâni...
De `mâni...
Plămădi-te-aș umbră, vis, pe sub flori de mir și scrum
Mult privită, tac, acum, mă întorc ca să mă uiți
Ca la ma, ta dir, din Râm, mă îndrept spre iezuiți
S-o femeie de la fum, dau măriri la inocenți
Cum lăsat-or de răboj zeci caleștile cu sfinți
Merg pe pași, s-a ta, acum, dar nu poți să izbăvești
Sunt un stop de plâns pe drum, scursă de pe la ferești
Și dau mir, acum, de-a drumul, să plutească săptămâni...
Și dau mir, acum, în drum, dacă poți să mă găsești.

POEM 2.

Gata zdroaba, cer magiun, într-ascuns îți lăs duium
S-o femeie de la zdroabă, cumpeni zac și ghiulu-mi pun
Cotă, dragă,-un prag sub ceruri și o stea, mai jos, de drum
Mare albă de taifun, de-i fugi, găsind cadâni!
I-un bărbat pândar, sub lumi – și-între șatre zac, și-n clești
(Cotă dragă numai noaptea de o stea-i videa în scrum!)
Numai alb, de var, în ghiulu-ți, ți-e un gram de var (ți-o spun)
Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i videa (în clești)
Crede, mândră-,n spin, de-acum, e prin clăi, de spin nebun.

Gata zdroaba, în cer- simun dar-într-ascuns îți leși parfum
(Cotă,-n drag, de numai noaptea, dacă-o stea-i videa în scrum),
Numai alb de var, în ghiulu-ți, și un gram de var (ți-o spun!)
I-o femeie de la zdroabă, cumpeni zac și ghiulu-mi pun.
Află-n drag, de numai noaptea, de o stea-i videa (în clești),
Află, mândră(-n spin, de-acum) e prin clăi, de-l vezi, nebun...
Cotă, dragă, -un prag sub ceruri și o stea, mai jos, de drum
Mare-n gri sub reci taifunuri, de-i fugi, de la `cadâni!
(Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i videa în scrum!)
I-un bărbat pândar, de-a torța, și-între șatre zac, și-n `vini
Numai alb de var în ghiulu-ți și un gram de var (ți-o spun)
Cotă, dragă, -ai înnopti, de o stea-i videa (din clești)
Crede, mândră,-n spin, acum, printre clăi, de-l vezi, nebun,
Află dragă numai spinii, de o stea-i videa prin fum.
Numai dor de la amaruri, delegări poate `pomâni
Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i nădi prin scrum
Crede, mândră,-n spin acum printre clăi, de-l vezi, nebun
Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i videa și vini
Numai alb de var, în ghiulu-ți, și un gram de var, ți-o spun
I-un bărbat pândar, în sânge, și-între șatre zac, și-n vini;
Mare-n alb, de reci taifunuri, de-i fugi, găsind `cadâni!
Cotă, dragă, numai noaptea de o stea-i videa în drum.
Gata-n zdrobi, în cer, magiunul, dar-pe-ascuns, îți leși parfum,
Numai alb, de var, la moaște, și pe-un gram de var, îți spun
I-o femeie de la zdroabă, cumpeni zac, inelu-mi pun,
Cotă,-n drag, de numai noaptea, de o stea-i videa și scrum,
Află-n drag, de numai noaptea, tu o stea-i videa (în clești),
Crede, mândră,-n spin de-acum, e prin clăi, de-l țâi, nebun...
Cotă, dragă, -un prag sub ceruri și o stea, mai jos, de drum
Cum mirosu-n Rai și-n săruri, mai de drepți, pe la ferești
Numai dor de la amaruri, delegări poate `poimâni
Dacă drum să port în trup, sieși, și amarul, jos, în mâini
Îmi ești!


POEM 3.

Mare albă, mir pe drum, Dosoftei e un nebun
Mi-s pahar de mir acum mi-s Saturn, derviÈ™ pe drum...
Spadă naltă, fir acum, macadam de fier acum
Dosoftei și-un car de fum, Salomei plângând, în scrum
E tafta și e parfum, sunt rotiri de fier și fum
Merg pe pași, tafta pe drum, și mai pot iubi de `num
Haidem doi... stelari și scrum, Dosoftei e un nebun!

Mare albă, mir pe drum, Dosoftei ne-a fost prea bun
Mi-s mai uns de mir, acum, mi-s Saturn, derviÈ™ pe drum...
Spadă naltă, frică-n bun, macadam de fier, acum
Dosoftei și-un car cu fum, Salomei plângând, sub scrum
E tafta și e parfum, sunt rotiri de fier și fum
Merg pe pași, tafta în drum, și mai pot iubi de `num
Haidem, doi... stelari, dar scrum, doi atinși de la simun!


(Varianta perfectă - fără artificii stilistice.)