Valeriu vă mulțumește tuturor și vă salută.

Geo Pașa: de-ai ști cât mi-e de greu să amân trimiterea textelor la site-uri, așa cum ar trebui… și apoi, după ce ele apar deja, cât mi-e de greu să le suport!!!
Nu scriu eu chiar așa de bine cum sunt încurajat și am o scuză bună acum – nelocul unde sunt – de parcă înainte eram cine știe ce grozăvie! Pe cuvânt că mă strădui… a devenit obișnuință – stil propriu (!) – incoerența, clișeizarea, fragmentarismul meu tip clip, mizând pe efect, mecanica gândului celui care citește încercând s-o mișc pe alte roți dințate decât cele obișnuite, în urma căreia să rămână cu… flash-ul unei rapide treceri a unui Trabant cu motor de Ferrari!!! Presupus măcar!
În urma lecturii aș vrea să găsiți „căi” spre cel care sunt, indiferent unde, și mulțumindu-ți spun că exorcism fac numai morții și rădăcinii ei din mine – încă de la naștere – vieții, nu, nu îi voi face oriunde aș fi, viața aparent este a mea, în realitate este a celor cărora reușesc să o dedic. Cu esențializarea nu am încotro – ai dreptate și… vei vedea! Despre restul… scriu „personal”. Trăiască Poșta!

Vasile Mihalache: Sunt bucuros să te știu printre prieteni, îți doresc mult succes și te aștept cu drag la textele de pe site-uri. Sper să reușesc să-ți confirm luciditatea…

Sărut mâna și mulțumesc de super… trecerea Mihaelei Merchez!

Dana Banu, Sărut mâna și… tare bucuros m-ai face dacă mi-ai trimite ultimul volum! Știi doar că nu-mi scăpa nici un text de-al tău. Ne vom întâlni cu bine curând și promit că… „nu vor reuși…!”

Alberto Popesco, salutul meu cu mulțumiri. Sper să ne cunoaștem cât mai curând.

Tuturor, absolut tuturor, un CRÃCIUN FERICIT! – spun de pe acum din teamă să nu ajungă mesajul după, știm noi cum e cu Poșta Română! Eu încep urările de pe acum.