De ce oare s-a umilit Hristos pentru mine?...
Întrebare care mă apasă în nopțile din Săptămâna Mare... Sau este doar un șarpe în mintea mea încercând să inducă îndoiala ca unui oarecare Adam din illo tempore!
Și mă îndoiesc... Este oare șarpele? Dar dacă mă îndoiesc de șarpe? Mă îndoiesc deci cuget... cuget deci exist... deci dacă eu cuget la Jertfa Lui, ea chiar există? Mă îndoiesc... Deci EXISTÃ... EL a venit cu adevărat... Oare? Eu nu știu, eu CRED! Și în credința mea nu mai am nevoie de dovezi...
Vreau o săptămână fără patimi, cu doar cu Patima Lui în gând!
Hristos a înviat!