Știi de ce mi-e dor? Să iau creioanele cerate și să-mi colorez hainele.

Mâneca stângă o vreau galbenă, cea dreaptă roșie, vreau o bluză cu gât, largă să-mi adăpostească frunzele și copacii din parcul hațieganu.

În șuvițe vreau mov, și buburuze și margarete. Una mica, una mare, una mica. Una uscată. Una adormită. Una înfiorată. Degete lungi. Gene însorite. Dimineață, peste tot dimineață cu miros de copil.

Mi-e dor sa-mi bată vara la ușa camerei, să-mi arunce la picioare garoafe. Să iau cărțile lui tudoran și să le umplu cu flori de câmp.

Trifoi cu patru foi. Fluturi din celofan. Mătase, multă mătase, în toate nuanțele. Maroc. Africa. Jazz. Tabachera argintie. Modigliani.
Din nou profilul tău. Haina lunga. Fularul alb. Soare de tine. Soare de noi. Ti-am mai zis că-mi amintești de Nichita ?