Stare de profundă indiferență

Nu pot gândi.
Nu pot gândi? Nu, nu gândesc,…dar nu gândesc nicăieri și la nimic. Explicația? Deficit de gândire? De unde? Ce stare…?!!!...eu care tot timpul gândeam undeva și la ceva…, gândesc doar că nu pot gândi. Poate că celula responsabilă gândirii a explodat de atâtea multe gânduri din trecut și din viitor și nu se mai poate aduna nimic.
Ce s-a întâmplat oare de nu mai gâdesc?...Nu am idee, dacă aș fi gândit aș fi știut. Poate aveam prea multe gânduri, nu știu ce să aleg…Nu gândesc, nu știu…deci singurul lucru pe care îl pot face e să mă gândesc de ce nu pot gândi sau să mă gândesc la o stare de profundă îndiferență care va da vreun impuls gândirii. Ce fericit cu întristare ești când nu poți gândi!