Nori de zapada ‘negriti de furtuna,
Grupati in mii si mii de umbre,
Strabateau in viteza
Un cer fara stele.
Se-ntetea intunericul,
In paradisul norilor.
Lumina, isi facea nevazuta,
A ei fata pierduta.
Tunete indepartate, cantau in cor.
Melodia stropilor de ploaie
Acompania linistea in tacerea ei.
Dintr-o data lumina.
Scantei in mii si mii de volti,
Strabat cerul rosiatic,
Lovind cu sete pamantul.
S-aude un tunet puternic
Iti striveste auzul.
Si dintr-o data:
“Sfarsit”
Este o ploaie de vara!



29.05.2003
dupa furtuna


Cu stima si respect....
...Subsemnatul
Lucian Preda