AÈ›i vãzut prea bine, cã la consultaÈ›ii
Doctorii te-ntreabã despre emanaÈ›ii
Vor sã È™tie tonul, abundenÈ›ã, faze,
Unii le zic vânturi, alții le zic gaze.

Dar sã nu vã mire dacã medicina
Studiazã astãzi foarte mult bãÈ™ina
Fiindcã-n biologie pentru toÈ›i e clar:
A bãÈ™i e-un lucru foarte necesar.

Toatã lumea bese. Asta-i axiomã.
Nu intereseazã tonul, sunet sau aromã
În privința asta toți suntem la fel
Bese È™i-mpãratul în palat la el,

Floarea nobilimii, preoți, prinți, prințese,
Papa de la Roma, bese și iar bese.
ÃŽncã-o chestiune trebuie-nÈ›eleasã:
Fiecare bese, dar la el acasã!

Fãrã martori, merge, tare sau încet
Nimeni nu-È›i dicteazã ca sã beÈ™i discret.
Vrei rafale scurte, sau prelungi sã sune?
Treaba ta, eÈ™ti liber, poÈ›i sã faci È™i spume.

Si chiar dacã nimeni nu-È›i stã împrejur
PoÈ›i sã beÈ™i în lege, pânã cazi în cur.
Eticheta însã cere sã fi pudic,
Bunul simÈ› pretinde sã nu beÈ™i în public!

Ce-ar fi, bunãoarã, s-auzi pe cutare
C-a bãÈ™it în public doamna... nu È™tiu care
Sau cã domniÈ™oara, profesoara X
S-a bãÈ™it în clasã, ieri, la 2 fix?!
Cum ar fi privite sau calificate?
Ar mai fi prestigiu, autoritate?
AÈ™, le-ar spune neted "de-al de bese tare"
Cine le-ar mai crede ființe grațioase?
Ar fi pur È™i simplu niÈ™te bãÈ™inoase.

Dar mã-ntorc acuma iar la medicinã.
Sã-È›i riÈ™ti sãnãtatea pentru o bãÈ™inã?
Sã n-o laÈ™i sã iasã dacã eÈ™ti în public,
Fiindcã eticheta cere sã fi pudic?

ÃŽn privinÈ›a asta sunt pãreri mai multe
Cine-ar sta pe toate sã le mai asculte?

Astfel, dupã unii, poÈ›i sã beÈ™i oricât
Dar sã È™tii la vreme sã le strângi de gât.
PoÈ›i sã fi acelaÈ™i om cu demnitate
De-a le da fâsâite drumu-n libertate.

Asta-i o pãrere, una dintr-o mie
Dar morala spune cã-i ipocrizie
Ce deosebire e-ntre om și cal?
Ar mai fi însã È™i-un aspect moral

Când te-arãÈ›i în public falnic, gras, fãlos
È™i-n realitate esti un bãÈ™inos,
Câți nu sunt dintr-ãÈ™tia care bãs de zor
Parcã È™tii vreodatã ce-i la curul lor!?

Dar rãmâne lege cã e indecent
Sã slobozi la gaze de eÈ™apament.
Fie, cu morala nu te poti certa
Dar mai iese gazul fãrã voia ta.

Suierã È™i geme cu prelung ecou
Iar tu ai neÈ™ansa sã fi la birou.
ÃŽn astfel de cazuri, spune, ce te faci?
Sã recurgi la scuze, sau sã te prefaci?

Din experienÈ›ã, eu vã spun cinstit
Cã oricând în viaÈ›ã nu am îndrãznit
Sã recurg la scuze; ar fi fost mai rãu
Sã roÈ™eascã lumea toatã-n jurul tãu !

Am târșâit un scaun, am fãcut ceva
Ca sã nu se creadã c-am bãÈ™it cumva.
Si oricât se spune cã sunt ipocrit,
S-au fãcut È™i ceilalÈ›i cã n-au auzit.

Chiar îndrãgostiÈ›ii când admirã luna
Cu sau fãrã voie scapã câte una,

Si cu-o tuse seacã, bine regizatã,
Sau cu-o melodie mai pe nas cântatã,
Fac ca sã vibreze tot a poezie
Chiar È™i nedorita, scurta gãlãgie.

Ce-a trecut pin mațe și s-a dus în vânt
Si-n care se-ncurcã viaÈ›a pe pãmânt

Dar astfel de cazuri, când ipocrizia
Este-asociatã chiar cu poezia
Crime moraliștii noștri le socot,
Cãci morala-È™i bagã nasul peste tot.

ÃŽn final tot omul se întreabã trist
Sã-l asculÈ›i pe medic sau pe moralist?
Si mai e un lucru, fãrã vorbã multã:
Ce te faci cu curul dacã nu te-ascultã???