Noaptea nu mai stie sa minta
Decat cersind curcubee expirate,
Si poate c-ar trebui
Sa ne dezlege cineva la ochi,
De osul pagan al privirii,
Si sa ne-azvarle-ntre cobrele
Ce vand fluiere
Trupurilor noastre,
Ca sa-i putem canta ierbii,
Pana la capat,
Acest cantec izgonit intr-un colt
De cerc.

Pustiul nu ne cere voie
Sa se-nchege-n noi,
Asa cum nici noi nu cerem voie
Pustiului
Sa curgem, dinspre oameni,
Spre nordul cerului.

Cred ca am visat ceva,
Sau ceva m-a visat pe mine,
Inainte sa apuc sa trig:
Ploua,
Si noaptea nu mai stie
sa minta…