agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-04-26 | [This text should be read in romana] |
6.0
astfel, n-ai rămas cu nimic decât cu reflexul de a merge pe stradă și cu toate nevoile lumii în cârcă (de parcă ai fi cocoșatul de la Notre Dame) simți cum toți morții de sub tălpile tale ți se cutremură în oase și te gândești, ah, iar la timpul când vei fi printre ei, aliniat… (nu e plăcut să-ți gândești inexistența…) încerci să grăbești pasul, să schimbi direcția și iar visezi că vei avea o casă cu copii, cu prieteni, cu pisici și, desigur, cu multe, multe cărți (care te vor îndrepta spre “Calea cea dreaptă”) râzi, râzi, știu că expresia e bleagă dar ca să fugi de necunoscut, de singurătate ești în stare să-ți stâlcești limba cu vorbe de-a gata totuși, cine să înțeleagă că din tot ce-ai citit n-a rămas nimic, nimic, decât acest trup (care se ascunde în umbra-i lungă și proastă cum sunt toate ) dar poate nici măcar atât fiindcă nu-ți mai simți picioarele, nici mâinile, nici capul, doar ochii te dor de prea mult întuneric - căci visele, gropari de oameni vii te țin cu voluptate în ele (ca într-un mormânt de cristal de unde nu se vede nimic.)
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy