nebunul
ce aleargă pe
linia de tramvai
în miez de noapte
și ia pe sub
călcâie
fiarele contorsionate.


șine
strălucesc sub
lampa dorinței
care mână
piciorul
nebunului.


nebun
care se oprește
la fiecare minut
arătat de copaci
și se ascunde
sub refugiu.

privește
dar nu se trezește,
doar mai ascunde
pe sub haină
o amintire
găsită pe jos
și ia linia de tramvai
la rost.

vede zăpezi
călcate
de picioare
pe care le
privește
cum sunt încalțate
în fericire.


vede o creangă
dezgolită
la mijloc de
aprilie și
vede un zambet
la mijloc de macaz.


ridică o imagine
care se așează
între zâmbete.
se uită la sine
cum pleacă
și se oprește
să aștepte tramvaiul.