pseudo- living figures





nu contest că sexul e strigăt
muzică formală
implant de libertate
voce călătoare
tentativă de a rămîne treaz
în năvodul amneziei


tu vezi cu rădăcinile fricii
tu numeri stările de abandon
tu rămîi umbră în regăsirea simplității
de a cuprinde în brațe amintirile
cadavre sculptate
tu ești asurzitor
tu detectezi radiația atracției față de moarte
tu simplifici raporturile cu pămîntul văzător
tu îți dăruiești trupul unei implozii


în camera mea de lucru
praful nu se așterne pe pielea
carților rare din cauza unui gîfîit
invizibil
cărțile șușotesc emoționate
cărțile poposesc imprevizibil în meditație
cărțile voluptuoase femei
satisfăcute de o singură privire


aproape viu și atît de absent
tu nu exiști decît pentru a uita
că nu în pămînt vei intra
ci în craniul unui treaz adonai


desigur, de ieri ai început să înțelegi
că din fiecare piatră
a țîșnit cîndva o femeie ce aștepta un alt vis






în "Îl vad pe Dumnezeu și nu mor" p.170 -171.


***
Blog Angela Furtuna