prin memorie urcă rumegușul zilei și amintirile îți invadează
șira spinării cu dezinvoltura unui cal de curse
doar mâinile ți-au rămas adâncite undeva în diurna puturoasă
cu miros de ștevie
doar ochii privesc mansarda pierduți într-o tăcere epocală
doar gura roșie mestecă dumicatul leneș al lucrurilor și cojile de
clementină printre semne indescifrabil
doar frânturile din copilărie au rămas în portofelul peticit cu inimi
de iubite ale vatmanului
pereții plâng de atâtea vise amestecate cu lavabila care trece lejer prin inima mucegaiului
sonor pe trup altceva decât semne astrale
zodiacuri de porțelan chinezesc în dulăpiorul bunicii
sau ceva poate din semnele tale
un abajur verde pe masa din sufragerie pe care stă scris numele tău
cu litere stâlcite de-o șchiopă
luminează difuz o cameră imperfectă
totul este imperfect de la respirația copilului până la
febra patul camera în care descrii șuvițele decolorate pline de polen
în care mă descriu ca o spirală cu un semn din naștere
în care te descriu matinal cu mâinile căutând inocența
cu gust de fructe de mare
sângele și camera goală ca laitmotive ale aceleiasi înserări