agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2825 .



girf
poetry [ ]
pentru L.S.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [florian stoian- silisteanu ]

2009-07-11  | [This text should be read in romana]    | 



au dus paserea într-o școală
toți profesorii să vină la cancelarie striga directorul veniți repede fraților
au oprit televizorul au tras draperiile telefoanele mobile au fost închise au luat loc pe scaune directorul a rămas în picioare
Domnilor doamnelor dragi colegi
La raportul de dimineață paznicul mi-a spus că în școala asta se petrec lucruri grave că noaptea se aud zgomote din laboratorul de chimie și că la fel se aud strigăte din laboratorul de anatomie din cel de matematici ba până și din sala de sport ce se întâmplă?
Primul a vorbit profesorul de educație fizică
Domnule director dragi colegi nu am vină încui mereu sala de sport iar normele pentru selecție sunt cele standard desigur am și elevi scutiți nu văd și nu cred că în sala de sport s-ar întâmpla așa ceva pe timpul nopții
A vorbit mai apoi șeful catedrei de matematică
Înțeleg că aici e vorba de o ecuație a cărei necunoscută trebuie să o explic În orele mele nu se copiază iar tabla este mereu ștearsă așa că nu văd care ar fi problema repetenți nu mai las și nici de 8 martie nu cer să mi se aducă flori sunt bărbat
Profesoara de chimie s-a ridicat și a spus
Sunt puțin emoționată Nu las niciodată eprubetele pe masă iar copiii mei nu fac glume proaste cu substanțe volatile de altfel am numai olimpici...
Mai în vârstă profesorul de anatomie a cerut voie să nu se ridice fiindcă oasele lui au pierdut tinerețea și oamenii au fost înțelegători
Stimați prieteni
sunt mirat să aud că în școala noastră se petrec așa ciudățenii drept este că uneori când intru în laborator aud zgomote ba un fel de lemn când se crapă ba ușile dulapului scârțâind știți cum este...veștile proaste circulă repede...

propun să facem o pauză spuse directorul care tocmai își aprindea o țigară să aducă secretara niște cafele și apă plată

După o oră de pauză în care cadrele didactice își dădeau cu presupusul la ușa cancelariei apăru un domn oarecum distins ținea o umbrelă în mână semn că afară turna cu găleata...
Bunăziua spuse el abia șoptit...nu vă supărați locuiesc peste drum la etajul 2 uitați ...și arătă cu umbrela în direcția promisă uneori las ușa deschisă ușa dinspre balcon...
Spune domne ce vrei țipă ușor iritat directorul spune odată ce vrei...
Domnule director ...aud zgomote noaptea aud zgomote în sufragerie în baie pe hol de parcă mută cineva mobila alteori am impresia că aleargă un grup de copii....mă gândeam că face glume cineva din școală știți cum sunt copiii...dar mi-am dat seama că fiind noapte ar fi exclus...

Ia loc domnule spuse directorul făcând semn secretarei să mai aducă o cafea și un pahar cu apă plată
Așa....deci dumneata ai probleme acasă noaptea auzi vorbe și pași....

Urmă o tăcere absolută Fiecare se uita la fiecare Doar ochii care clipeau ritmat puneau întrebări căutau răspunsuri doar ochii...nimeni nu mai vorbea....

Doar prin ferestrele larg deschise picături mari de ploaie dădeau să intre Un fulger apoi la câteva secunde distanță ...tunetul alt fulger...o lumină puternică deschisă și albă o lumină nemaivăzută încremeni brusc pe marginea ferestrei din mijloc Încerca să intre lumina în lume...oamenii puneau mâna la ochi la urechi la gură....Lumina intra încetul cu încetul în spațiul acela în care ființele vii conturau forme de cleștar Unul dintre profesori implora sfinții altul rostea Tatăl Nostru....nimic...Lumina continua să aprindă suflarea...
Numai omul domnul acela se ridică încet deschise umbrela după care pocni din degete și zise:
Hai pasere cu mine acasă De mâine vine Domnul să facă prezența

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!