agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-07 | [This text should be read in romana] |
În ziua patruzeci am fost vândut luminii,
Plutesc pe un ocean sinaptic de atunci, Cu sarea-n ochi și-obraji crăpați de cute-adânci Cănite de Aton, păstor și fiu mulțimii. Și nu se simte vânt, nici valuri nu mă-nclină, Doar eu mișc marea cu plămânii, Din aer mușc și uit nevoia pâinii, Iar setea mi-o înec în sare splină. Plutesc pe spate, palme-ntoarse spre palpabil, Să mângâi valea și abisul dedesubt, Bucata mea de Éden rătăcit și rupt, Amenințare decrepită spre culpabil. Și simt și simt și simt țiparii cum mă-nțeapă, Erau de la-nceput, dar tot mai mulți în timp, Electric își încheagă în adânc un nimb, Rețele din dendrite ce m-atrag sub apă, Iar nimbul crește, crește și dizolvă sarea, Cu șocuri mă îndeamnă să cutreier, Aud, necunoscut, un cânt de greier Și mă întreb: ce-ascunde-n orizonturi marea? Și-înot, înot, înot, să ies din propriu-mi creier.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy