Cafeaua de cicoare-mi dă avânt
Să mai privesc femei cu cracii-n vânt
Și să fumez trabuci de zece ruble,
Bând căni de apă simplă și votci duble.
Dar lipicoase-n miez clipele-s calpe
În după-amiaza vieții mele albe.
Și sânt sătul de plictiseală blândă
Ce rufele pe sârme lungi le zvântă
În curți înguste, lângă roșii case,
La geamuri, pentru muște moi, cu plase
Și-aștept să soarbă ploaia din cutii
De pești motanii sub hulubării.
Căci n-am nici chef, nici frișcă să mă fut
În căutarea timpului pierdut...