agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-08-22 | [This text should be read in romana] | Submited by Bot Eugen Iulian
Mi-i dragă țara mea; e-o drgoste ciudată
Pe care mintea mea n-o poate-nvinge. Nici gloria plătită greu, cu sânge, Nici datinile sfinte de-altădată, Nici liniștea încrederii depline Nu pot avea vreun farmec pentru mine. Dar îmi sunt dragi - de ce? nu știu nici eu - Pădurile întinse care foșnesc mereu, Tăcerea rece-a stepei și râurile care Cuprind, când se revarsă, câmpia ca o mare. Îmi place cu căruța să merg pe-un drum de țară Și, ostenit, să caut cu ochii, pe-nserate, Tot așteptând în cale să-mi răsară Un sat cu luminițe tremurate. Îmi place-un foc de paie-n câmp Și la popas un șir de care Mestecenii pe câte-un dâmb Înalți și albi peste ogoare; Îmi place grâul adunat Pe arii, claie lângă claie, Și casa cu-nveliș de paie Și-obloanele de lemn crestat; Și-n seri de vară sânt în stare Până târziu să tot privesc Cum joacă și se veselesc Þăranii la vreo sărbătoare.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy