am sufletul alb...
l-au albit lacrimile tale
atunci cand eram tristi

imaginea chipului tau imi este un voal
orice privire a mea o simte pe a ta
am "te iubescul" tau soptit
si il ascult precum copiii marea-n scoica

am lacrimi inecate
de prieteni sunt satul
iar ceasul imi arata
ca am trait destul

un demon care alearga
spre clipa despartirii
un cald sarut al mortii
o ultima sclipire

citesc si scriu iubire
ma si imbrac cu ea
sunt totul in iubire
chiar si cand fug de ea

nu pot sa ajut ingeri
dar pot sa ii alung
nu vreau sa aud plangeri
si nici nu vreau sa plang

iubind in lumea asta
speranta m-a inselat
tristetea m-a salvat