agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-09-07 | [This text should be read in romana] | Submited by serban georgescu
Cresc flori și crengi în primăveri învoalte,
amanÈ›i suavi trec prin grădini, exultă, tot doi È™i doi, iar păsările alte È™i alte doruri spun È™i se consultă... ToÈ›i se-ndrăgesc È™i toÈ›i prind să tresalte, servi unii altora, -ntre ei se-ascultă, în fete urcă bucurii înalte, coboară-n mine lacrimi, jale multă, căci mult m-a întristat al meu părinte: el mi-a aprins durerilor scânteia, cu sila vrând stăpân să-mi dea! Eu însă nu vreau străin în inimă È™i minte... ÃŽn mare zbucium vieÈ›uiesc: de-aceea cresc flori È™i crengi lăsându-mă tot plânsă. (Traducere C.D. Zeletin, Humanitas 2008) A la stagion che il mondo foglia e fiora acresce gioia a tutti fin’ amanti: vanno insieme alli giardini alora che gli augelletti fanno nuovi canti; la franca gente tutta s’innamora, ed in servir ciascun traggesi inanti, ed ogni damigella in gioi' dimora, e a me, n'abbondan smarrimenti e pianti. Ché lo mio padre m’ ha messa in errore, e tienemi sovente in forte doglia: donar mi vuole a mia forza signore. Ed io di ciò non ho desio, né voglia, e in gran tormento vivo a tutte l’ore: però non mi rallegra fior, né foglia.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy