agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-15 | [This text should be read in romana] |
șarete suave de aer trec prin orașul castanelor coapte și al duioaselor dramolete
văzute doar de obloanele trase și de felinarele stinse care tot spun povești la urechea cișmelelor în oftaturi prelungi de viori transparente alunecă noaptea un parfum de lavandă acoperă castele de fildeș printre gene doar visul cu rozalbă lentoare filtrează încet aromata lumină pantofi cu glanț și dame cu fionguri dau patefoanelor lumină și contur o taină coboară în lume și galbene arome dospesc cu vrednicie nori blânzi de fum și rotocoale-n ceruri cusătoreasa ludmila veghează lângă samovarul sărac globul de sticlă e gol și-acoperit cu muselină albastră fereastra e-nchisă zgomotul străzii departe prin văzduh trec la-ntâmplare cai negri la trap funigelul armand cu papion și panaș colorat cu surtuc movuliu scurt la mâneci și mustață imberbă strivește-ntre dinți dulci boabe de struguri visând cu nesaț la șifonierul în care zace ascunsă toamna de catifea mătase și frunze toamna cu obraz de gutuie prin damigene șanțuri streșini și taverne alunecă amurgul se-nnegurează lumea se tulbură perdeaua de borangic subțire se bâlbâie amoruri zaharisite alene în umbre de-mprumut e vremea ceasornicelor mute e vremea acelor de argint care străpung cu sârg degetele firave ale cusătoresei ludmila prinț al cămărilor goale al magaziilor tandre și-al ungherelor grizonate funigelul armand amețit de aromele cusătoresei ludmila ia primul vapor cu aburi desenat pe perete de un pictor nătâng cu plete și pipă din spumă de mare coboară apoi nostalgic supus în globul de sticlă teribila nostră ludmila termină însă tocmai atunci de brodat rochia pentru balul de iarnă o îmbrăcă în grabă apoi deschise fereastra și își luă zborul încet pe deasupra felinarelor stinse ...................................................... prin orașul castanelor coapte și al duioaselor dramolete se spune și acum că în globul de sticlă brodat cu migală pe trena rochiei cusătoresei ludmila cea care trece noaptea în zbor pe deasupra acoperișurilor funigelul armand doarme și se visează mare împărat al toamnelor nude dar o taină e-n lume și toamna-i departe bine ascunsă în șifonierul ludmilei ascultă acest text în lectura autoarei
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy