agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-20 | [This text should be read in romana] |
Prietenii știu de ce, iar persoanele de față, se exclud !
Un om din popor, cercetând agonia, Prin site-ul numit, cu speranță trecea, Din textele, mii, presimțind poezia, Avea un creion folosit si zicea: “Veniți, să citim cu tabulele rase, Mai multe minuni, prin poetice zări, Apoi să-nchinăm, din butelci cu spirtoase, Gustând felurite și-alese jumări.” "-Stăpâne", ziceau servitorii “-Doar carne Avem. Poezia, nu vine pe-aici, Mai bine, chemăm un argat, să ne toarne… Un porc să ne frigă, un but, un șorici ..." Dar omul, trecând amuzat înainte Privea printre rafturi, tablouri cu flori, "-Mai bine mă uit la culori, ăsta minte, Eu simt poezia, venind din culori" Prin praf, el dădea cărți de joc, la o parte, Cătând după versul, de lirică, demn, "-Dar simt, poezia, nu-i foarte departe Și sigur, se zbate-ntre rafturi de lemn "-Stăpâne, ia sticla si toarnă-n pahar" Ziceau servitorii, cu glas domolit "- Sau gusta d-aici, un pateu cu mărar..." Și versul striga, însă, neauzit. Păianjeni imenși, alunga din sertare, Visând printre pagini, fior si mister, "- Pe-aici nu-s decât încercări ordinare Eu caut doar versul, puternic, de fier. "- Stăpâne, sleită-i friptura, de-acuma " Zicea un mesean, mestecând liniștit "- Iar focul s-a stins, ce se vede, e bruma..." Și versul striga, însă neauzit. Sub munții de colb, scormonea după rime "-Veniți, ca să punem pe soclu, la loc, Poemul curat și plenar, din vechime, Pe care nu-l șterge, nici apă, nici foc "- Stăpâne, doar apa... că vinul s-a dus" Zicea servitorul, puțin amețit, Dar el răsfoia cărți, din raftul de sus, Iar versul striga, însă neauzit. Dar vai, pe-o copertă de carte murdară, Cum sta aplecat, să citească grăbit, Găsi un poem, chiar din stirpea cea rară, Dar fără putere, batrân, răgușit… “-Oh, iată-l, e Versul, e fructul splendorii, Să-l scot de aici, până nu-i prea târziu, Dar nu pot să strig si să chem servitorii, Ce naiba se-ntâmplă ? Sunt țeapăn, dar viu !” “-Stăpâne, un rând, scris demult, cu măsură, Chiar el te-a surprins și te ține-ncleștat , Þi-am spus că mai bine mâncai o friptură !” Dar moșul îi spuse în șoaptă: “-Păcat, Mai bine ia cartea, rostește cu gura, Că poate, cu asta, mai pot să-mi revin”, Atunci, agonia-i cuprinse făptura Și servul citi, însă foarte puțin.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy